Prezenta eului liric este dovedita de folosirea formelor pronominale de persoana intai singular - mi, ma- si a verbelor la aceeasi persoana - sa vad, sa strang, sa aud etc. - vinele dintre ele fiind repetate pentru a accentua sentimentele exprimate. Fiind
Continuare

Alecsandri (partea I, 1852), fiind reprodusa ulterior in Poezii populare ale romanilor (1866).Stim, de asemenea, ca de atunci si pina azi s-au cules si pu­blicat peste 1000 de variante, din toate provinciile romanesti, fie sub forma de colind (mai ales in Transilvania), fie sub forma de balada (cintec epico-liric) (mai ales in Muntenia si Moldova)
Continuare

y8r1117yt64qer"Cintec povestitor de ascultare", balada era "zisa", interpre­tata, cintata, in diferite ocazii (la ospete, la hanuri, la nunti, la curtea domneasca) de cintareti specializati (lautari), dar si de tara­ni, de ciobani, mai rar si numai in anumite zone si de femei.Fiind o creatie epica, balada sau cintecul batrinesc povesteste
Continuare

inabsolut", "Krakatit", "Razboiul Salamandrelor",             aceeasi maniera cu a lui H. G. Wells, supunereaprin povestiri, eseuri si note de calatorie.

Este             omului fata de mijloacele
Continuare

Dintre straini, marele istoric Jules Michelet, primul traducator al baladei in limba franceza, in 1854, aprecia ca este "un lucru atat de sfant si de emotionant, ca-ti sfasie inima".

Preluata de la Alecu Russo, "Miorita" a fost publicata de Vasile Alecsa
Continuare

Datina aceasta stramoseasca consta in mod concret in inlocuirea elementelor ceremonialului funebru cu cele ale ceremonialului nuptial, dar, in balada, acestea din urma sunt substituite, la randul lor, cu elementele naturii, ale intregului cosmos. Astfel ia nastere o impresionanta imagine poetica a contopirii omului cu natura, caci ceremonialul morti
Continuare

3.   Povestea propriu-zisa se opreste la intriga.4.   Subiectul se cladeste pe imaginatele detalii ale unei morti posibile.5.   Simbolismul baladei este sustinut de motive si structuri care au radacini adanci in traditiile folclorice si in mentalitatile romanesti: coborarea, cifra trei, moartea-cra-iasa a lumii, mama ca
Continuare

Forma organica a povestirilor se bazeaza pe situatii, mobiluri intelese de intreaga omenire.O povestire tine seama de inteligibilitatea generala, iar fiecarui personaj i se poate atribui un rol narativ. intr-o prima dihotomie se poate vorbi de pacienti, cei care sufera actiunea, si de agenti, cei
Continuare

Este o specie a genului epic cult in proza, situandu-se ca dimensiuni intre schita si roman - celelalte doua specii epice in proza. Mai mare ca intindere decat schita si mai mica decat romanul, are un singur Gr narativ, dar actiunea este mai ampla, com-plicandu-se progresiv. intamplarile
Continuare

Fratii lui Praslea sunt personaje ale lumii realului si intrunesc insusiri nega­tive. Desi mai mari decat acesta, ei sunt incapabili sa-l prinda pe hotul merelor de aur. Lipsiti de inteligenta si abilitate, nu gasesc mijloacele cele mai potrivite pen­tru a ramane treji, atat timp cat pazesc merii din gradina imparateasca.Reusita fratelui lor mai mic
Continuare