George Coșbuc a fost un poet și traducător român din Transilvania, membru titular al Academiei Române din anul 1916.
Poezia sa aparține patrimoniului cultural național și, deși este considerat un poet care a scris poezii care se recitau la serbările școlare sau populare, creația sa îl recomandă drept un autor clasic al literaturii române, un om cu un gust literar desăvîrșit și un autor canonic, care nu poate lipsi din manualele școlare nici în ziua de azi.
Contactul cu literatura clasică, mai cu seamă latină, cu principalele opere ale literaturii europene, dragostea față de folclorul românesc și față de cărțile vechi îi marchează destinul creator.
Nascut
20 septembrie 1866, Hordou, Bistrița-Năsăud
Decedat
9 mai 1918 (51 ani), București
Caracterizarea lui Mihai Viteazul in antiteza cu Pasa Hassan
Desi
balada poarta ca titlu numele lui Hassan, personajul principal
este Minai Viteazul, care este infatisat in toate momentele actiunii
si de a carui prezenta luam cunostinta inca din primul vers:
Caracterizarea lui Mihai Viteazul, Pasa Hassan din balada
insusirile sale sunt reliefate
cu ajutorul metaforei "fulger", sinonima cu "spada", "arma
de lupta", iar Mihai apare in postura unui zeu neindurator care
arunca asupra celor rai fulgerele maniei sale. Aceluiasi scop servesc
si hiperbolele "carare facand", "se-ndeasa, cu vuiet curg Continuare
Pasa Hassan - comentariu
Poezia Pasa Hassan se inscrie in categoria creatiilor cosbuciene care evoca personalitati si evenimente istorice deosebite: Decebal catre popor, Moartea lui Gelu, Oltenii lui Tudor, Un cantec barbar s.a.
Probabil
ca aceasta poezie a fost scrisa sub impresia evenimentelor Razboiului
pentru Independenta din anu Continuare
Pasa Hassan - balada culta - demonstratie
Mai
intai, voievodul este infatisat in fruntea armatei sale, bagand spaima
in turcime si fiind un exemplu pentru ostenii sai. El domina campul
de lupta ingrozindu-i pe turci si mai ales pe Hassan, care nu stie daca
ceea ce vede este vis sau realitate. Turcul devine din ce in ce mai
nelinis Continuare
George Cosbuc
Tot aici publica, in 1889, poezia "Nunta Zamfirei", apreciata de Titu Maiorescu. Se impune in lirica romaneasca prin volumele
de poezii "Balade si idile" (1893) si "Fire
de tort" (1896). Se dedica apoi unei intense activitati
publicistice si de animator cultural si traduc Continuare
Pasa Hassan - comentariu
E un lirism reprezentabil, o poezie teatrala, asa
cum exista un teatru de poezie. Miscarea nu este exterioara,
epica, simbolizand acte de viata, ci interioara."
G.
CalinescuGeorge
Cosbuc era un om "putintel la trup, cu glas blajin si domol", " Continuare
Manioasa
Cadrul natural, evocat in primele patru versuri ale fiecarei strofe, compune fetei un portret sugestiv, din fiecare element desprinzandu-se cate o trasatura: glasul din cantec de privighetori, cosita, din adierea vantului, obrazul, din florile campului, ochii, din albastru de cicoare, luna, pentru a o lumina in intregime in trecut, cand pasea in pr Continuare
Comentariu - MANIOASA
Autorul nu-si destainuie insa propriile
sentimente (lirismul nu este direct, subiectiv), ci prezinta
gandurile si framantarile unui tanar taran nedumerit de atitudinea fetei
pe care o iubea. Aceasta ar fi a doua particularitate
a lirismului obiectiv cosbucian.
Structura: Poez Continuare
Moartea lui fulger
Semnul nefast al trecerii in nefiinta al celui mai iubit erou vine din zarea indepartata, care se inchide treptat, pana la imaginea cavalcadei disperate a mesagerului:
"in goAna roibului un sol, Cu frau-n dinti si-n capul gol, Rasare, creste-n zari venind, Si zarile de-abia-l cuprind, Si-n urma corbii croncanind Alearga stol."
Important este ca, in creatiile mentionate mai sus, vocea auctoriala este substituita prin vocea/vocile personajelor inscenate. Aceasta ar fi prima particularitate a lirismului obiectiv cosbucian.
Tema poeziei "Nu te-ai priceput" o constituie erosul vazut
ca eveniment etern al vietii satului.
Continuare
