Referate romana - referate la limba romana categorisite pe autori Referate, Referat, caracterizare, comentariu, eseuru, rezumat
HomeTrimite comentariuContact









Scriitorul ceh Karel Capek (1890-1938) este   autor de piese de teatru:

"R.L.tv", aparuta in
cunoscut prin romanele sale, "Fabrica de 1920, "Boala alba".

Operele sale denunta. in
absolut", "Krakatit", "Razboiul Salamandrelor", aceeasi maniera cu a lui H. G. Wells, supunerea
prin povestiri, eseuri si note de calatorie.

Este  omului fata de mijloacele tehnice : iginaie de el.


In legenda parodica "Moartea lui Arhimede" sunt analizate, pe scurt, ipotezele asupra mortii lui Arhimede: legenda traditionala bine cunoscuta spunea ca marele invatat a fost ucis de un soldat roman, care ajunsese la el cu gandul de a-l face prizonier, iar Arhimede i-ar fi strigat, enervat:

"Nu-mi atinge cercurile!".

Karel Capek pare sa demonteze pe rand toate erorile legendei initiale si, dimpotriva, sustine ca Arhimede era un om cu simtul luptei si al negocierii diplomatice, de aceea uciderea accidentala nu se poate sustine. Savantul nu este "un profesor distrat", ci un om practic, chiar constructorul sofisticatelor masinarii de lupta folosite pentru apararea Siracuzei. Iar militarul care se intalneste cu Arhimede nu este un soldat necunoscut si incult, ci Lucius, un centurion foarte bine instruit, care lucra la statul major si cunostea identitatea lui Arhimede. Soldatul vine cu o propunere extrem de clara:

"...noi stim ca fara masinile tale Siracuza n-ar fi rezistat nici o luna. Pe cand asa, ne-a dat de furca doi ani incheiati."

Un diferend totusi exista, pentru ca personajele nu au conceptii comune despre puterea imperiala si despre stapanirea lumii. Scopul Romei este, spune Lucius, de a se intinde dincolo de Marea Mediterana, care trebuie sa devina o mare interioara ("mare nostrum"):

"Cine stapaneste Mediterana stapaneste lumea!".

Pentru Arhimede, a fi stapanul lumii inseamna insa multa bataie de cap, fiindca trebuie tinuta sub control o arie geografica extrem de vasta. Ideea de mare imperiu este, la fel, ilara pentru Arhimede, judecand dupa legile geometriei si dupa rigorile perfectiunii:

"N-are nici o importanta daca desenez un cerc mare sau unul mic, pentru ca tot cerc ramane. Iar cercul are limite. Sau poate crezi ca un cerc mare e mai desavarsit decat unul mic? Sau ca, desenand un cerc mare, devii un geometru mai bun?"


Romanii au insa alta modalitate de a pune stapanire pe lume: ei cuceresc, astfel fiind supusa si cetatea Siracuzei. Replicile se succed de o parte si de alta in ritmul alert al argumentelor concludente: Arhimede ii raspunde ca Siracuza nu mai este un oras faimos, iar Lucius spune ca Roma va deveni, in schimb, un oras mare si vestit. Forta dezleaga, dar in acelasi timp incatuseaza, replica Arhimede, care introduce in discutie legi .fundamentale ale fizicii; lucrurile sunt bine cunoscute: o forta duce la aparitia altor forte, de cele mai multe ori contrare. Lui Arhimede i se deschid vaste perspective de cercetare, propunandu-i-se un adevarat program militar si stiintific:

"- Asculta, Arhimede, ce-ar fi totusi sa colaborezi cu noi? Nici nu-ti poti inchipui ce posibilitati ti s-ar deschide la Roma! Ai construi cele mai puternice masini de lupta din lume..."

. Dar el este inca tanar si nu doreste sa-si dezvolte capacitatile in directii aplicative si mai ales cu scopuri distructive, avand in vedere alte proiecte, mult mai valoroase. Dominatia mondiala nu-l intereseaza:

"- Hm, dominatia mondiala... A inganat Arhimede. Nu te supara, dar am aici ceva mai important de facut. Ceva mai durabil, ceva care o sa ne supravietuiasca, mie si tie."

Arhimede va rosti, totusi, celebra replica fatala, care intoarce discursul la legenda traditionala:

"- Baga de seama, nu-mi sterge cercurile de pe tablita! Lucrez la metoda de determinare a suprafetei sectorului de cerc."

Finalul este al unui narator ironic, care imita comunicatele ermetice ale vremii moderne:

"Ceva mai tarziu, s-a comunicat oficial ca bine cunoscutul savant Arhimede si-a pierdut viata intr-un accident."

Legenda lui Karel Capek este construita pe tehnica intertextualitatii: intr-un nucleu narativ initial se insereaza alt discurs, mai dezvoltat, cu intentii ironice si cu efecte umoristice, ridiculizand ideea de putere efemera, care nu inalta fiinta umana, ci o limiteaza si o impinge catre neant. Arhimede este o fiinta rationala, superioara, refuzand puterea ce nu-i aduce nici un folos, acceptand chiar sa moara pentru a-si apara ideile perene, care strabat veacurile.

Alte referate romana, dar Necategorisite

loading...





Politica de confidentialitate