Referate romana - referate la limba romana categorisite pe autori Referate, Referat, caracterizare, comentariu, eseuru, rezumat
HomeTrimite comentariuContact







Radu Petrescu (1927-1982) debuteaza la patruzeci si trei de ani cu romanul "Matei Iliescu"(1970), remarcat la adevarata valoare artistica abia dupa moartea sa. Pentru acribia stilului si minutia observatiei descriptive si analitice, este numit "ciudatul caligraf si devine un model pentru tinerii scriitori care ii urmeaza, intr-un anume sens, Radu Petrescu se doreste a fi un flaubertian. Operele sale de fictiune sunt "Matei Hiescu" (1970), "in Efes" (1971), "Sinuciderea din Gradina Botanica"(1971), "Ce se vede"(1979), "O singura varsta"(1975). Un rol important il ocupa jurnalul, nu in sensul gidian sau al lui Green, care porneste de la politica pana la sexualitate, ci doar in sensul destinului cartilor."

Matei Iliescu" este un roman de dragoste platonician, amintind de targurile provinciale din "Locul unde nu s-a intamplat nimic", de Mihail Sadoveanu, sau de "Senilita", de Italo Svevo. Matei este un tanar aflat in preajma bacalaureatului, care se indragosteste de Dora, sotia tanara a avocatului Jean Albu.

Ca mijloc al descrierii, se remarca tehnica lentilei, prin care lumea se dilata, fiind privita in detalii altfel greu perceptibile.

Personajul principal din "Sinuciderea din Gradina Botanica" salveaza in timpul razboiului o fata numita Eliza, cade prizonier, apoi evadeaza in chip romantic. Proza continua in stil urmuzian: este salvat din inchisoare de "o faptura in voaluri negre", lesinand de fericire in momentul cand intalneste buzele calugaritei. Ajunge in America, apoi la Paris si la Bucuresti, unde cunoaste o fata demonica, pe nume Pamina. Eroul cade inca o data prizonier, ajungand din nou la Paris, unde Pamina este membra a unei organizatii secrete, avand in apropiere cincizeci de detectivi si trei prieteni: Candide, Alphonse si Renegat. Eroul intra in Ordinul Lunii, este luat ostatic de Pamina, dus pe un yacht, de unde evadeaza. Deznodamantul este neasteptat: Renegat se retrage in munti, Alphonse intra in Academia Goncourt, Pamina devine minstru al Educatiei Nationale in Austria, naratorul ajunge secretarul ministrului Aurel B, contribuie la caderea lui, apoi il omoara pe noul ministru.

Este casatorit cu Alise, "cea mai eleganta, cea mai libera si cea mai tampita femeie din capitala".

"O singura varsta" este un roman de 122 de pagini, in care Alphonse si Pamina sunt reintalniti la Roma, la Paris si in Scotia. "In Efes" este o naratiune cu pasaje ce aduc aminte de "Legaturile primejdioase", de Laclos.
Jurnalul lui Radu Petrescu se aduna in trei volume, "Ocheanul intors" (1977), "Parul Berenicei" (1981), "A treia dimensiune" (1984). in "Ocheanul intors" apare ideea de roman ca jurnal al existentei:

"Orice carte de literatura este un jurnal, in realitate, al existentei noastre inefabile".

Parerea autorului despre jurnal aduce aminte de Francois Mauriac:

"Autorul care te asigura ca scrie doar pentru sine si ca nu-i pasa daca este auzit sau nu este un laudaros; si fie se insala pe sine, fie te insala pe tine."

sau de Ezra
Pound in "Make it new" (p. 125):

"Mi-l amintesc pe Yeats spunand: Mi-am cheltuit toata viata incercand sa ma dezbar de retorica... M-am dezbarat de un tip de retorica numai spre a infiinta un altul."





Astfel, Radu Petrescu spune ca "acest jurnal e tot mai mult scris doar pentru mine, ceea ce ma mangaie", "jurnalul e doar pentru mine, o oglinda montata intre celelalte foi ale mele in asa fel incat sa mareasca spatiul lor cu sugestia altei dimensiuni, mai adanci".

in "Didactica nova", autorul crede, la fel ca Sfantul Augustin, ca viata lui nu prezinta interes, face "o plimbare imaginara" printre niste fotografii invechite, casa nasei este situata aproape de Gradina Botanica, nasul seamana cu Flaubert, toate acestea mergand pana la detaliul infim al realului, incat importanta din punct de vedere narativ devine si enumerarea piulitelor, a lingurilor si a diverselor alte obiecte de bucatarie.

Ocheanul intors
Descriptia incepe abrupt, cerul avand culori intunecate:

"La 7, 30 dimineata, drumul e o clipa de neumblat. Pe geam, cer neutru peste pamantul de culoarea cafelei prafuite."

Decorul are ceva din dezolanta si saraca panorama existentiala a lumii simboliste:

"Doua case galbene, un copac, in fund de tot zidurile cenusii, cu ardezii vechi si copaci desfrunziti."

in mijlocul acestui tablou care seamana cu decorul bacovian apare "un baiat cu ghete mari, in haine de postav cafeniu foarte stranse pe el si cu un sac verde atarnat de sold, din care iese coltul unei carti."

Predilectia pentru culoarea galbena este specifica peisajului pustiit: in urma personajului din aceasta scena, ca pe un ecran cosmic, "se leagana o vaca galbena."

Timpul se numara in functie de repere animaliere, pentru ca baiatul citeste "Jurnalul" lui Renard si viseaza "la Rimbaud, Laforgue si altii, carora o secunda am dorinta de a le multumi, emotionat, pentru micile, perfectionari ale sensibilitatii mele."

Timpul de dupa-amiaza este rezervat plimbarii "pe dealurile din spatele casei, in cimitirul sasesc, pe cline largi, printre stejari rositi, in lungul unei paduri cu pasari."

Dincolo de un decor sarac al orasului se pot vedea o balta, patru berze si "maracini si iarba noua".


Ziua descrisa de autor este monotona, pierduta in jocuri inofensive si in amabilitati:

"sah, volei, carti seara pentru director, plimbare pana la satul nou, la domnisoara P."

. Imaginea lumii obisnuite este cu stele "imens de multe".

Seara revine obosit acasa, avand in mana o sticla de lapte. A doua zi, monotonia vietii se reia, unicul eveniment fiind ca primeste o telegrama. Singura consolare a naratorului este ca "Sunt mai sus decat anul trecut si aici scrisul ramane a se adapta."


"Ocheanul intors" este un jurnal in care se descrie inefabilitaiea unei zile, la fel ca in "Ulise", de James Joyce, autorul opereaza cu intervale scurte de timp pe care incearca sa le imprime in memoria cititorului virtual. Numele romanului sugereaza o introspectie avansata a fiintei, o voce auctoriala situata intr-un "spatiu de rezerva", din care poate observa transformarile existente ale fiintei proprii.

Alte referate romana, dar Necategorisite











Politica de confidentialitate