Cercul literar de la Sibiu apare in conditiile istorice ale Dictatului de la Viena si ale anexarii Ardealului de Nord la Ungaria, cand viata culturala si universitara a Clujului, cel mai important centru cultural din Transilvania, se muta la Sibiu. Aici, o grupare de tineri,scriitori, Radu Stanca, Stefan Augustin Doinas, I. Negoitescu, Nicolae Balota, Cornel Regman, Ioanichie Olteanu, Eugen Todoran, Eta Boieriu, Radu Enescu, infiinteaza un Cerc literar dupa model junimist, care isi propune continuarea unei traditii moderate in literatura, evitand deopotriva exagerarile gandiriste si sama­natoriste ("pasuniste"), cat si pe cele avangardiste.

Prin articolul-program publicat in mai 1943 in ziarul "Viata", "Manifestul Cercului literar de la Sibiu. Ardealul estetic", tinerii scriitori isi manifesta aderenta la: ideile lovinesciene, autonomia esteticului, combaterea ideologiei curentelor traditionaliste, refuzul loca-lismului cultural, militand pentru continuitatea valorilor in spatiul literar romanesc.

La inceputul anului 1945, gruparea infiinteaza "Revista Cercului literar", in care isi sustine ideile programului estetic si publica opere literare ilustrative. in numarul 5, Radu Stanca publica eseul "Resurectia baladei", care orienteaza creatia literara a tinerilor scriitori catre genul baladesc, cu realizari notabile, publicate in numerele urmatoare ale revistei sau in volumele de mai tarziu. O data cu instalarea regimului comunist, activitatea gruparii este interzisa (ultima sedinta a Cercului are loc in 1949), scriitorii se risipesc prin tara, unii dintre ei fiind condamnati la ani lungi de detentie, Nicolae Balota, I. Negoitescu, I. D. Sarbu, Stefan Augustin Doinas. Cei care au rezistat infernului inchisorilor comuniste vor reveni in lumea literara dupa amnistia din 1964, publicand opere literare si studii critice de valoare. Cercul literar de la Sibiu a asigurat continuitatea valorilor literare si culturale romanesti in perioada de criza ce a urmat, facand conexiunea cu noua generatie de poeti din anii 60, trecand peste pustiul ideologic si estetic al manifestarilor proletcultiste din "obsedantul deceniu" 1950-1960.

"Manifestul Cercului literar de la Sibiu" este adresat, sub forma unei scrisori deschise, unei instante critice competente, reprezentata, in acel moment, de Eugen Lovinescu, singurul capabil sa inteleaga, in conceptia tinerilor scriitori, demersul lor estetic. Textul este redactat de I. Negoitescu, viitorul critic literar de notorietate, care identifica, in peisajul ideologiei literare romanesti, "o problema de suprema importanta si gravitate, sub semnul crizei. care a mai bantuit si in trecut", nerezolvata nici in momentul respectiv, "desi fericitele solutii de acum cateva decenii nu vor mai putea fi ingaduite".

Este criza creata de resurectia curentelor traditionaliste, devenite, sub forma gandirismului, tot mai agresive in promovarea unei izolari a culturii romane in plan european, a inchiderii in sine, a unei atitudini autarhice in fata oricarei inovatii, altfel absolut necesare in dezvoltarea fireasca a unei culturi. Tinerii de la Sibiu apreciaza contributia fiecarui curent literar la dezvoltarea literaturii romane, de pilda "nationalismul romantic" pasoptist, prelungit in conceptia ideologica a "Junimii", rolul samanatorismului (scrisoarea vine tocmai din Ardeal, unde samanatorismul este la el acasa, firesc integrabil in patrimoniul cultural national), dar cultura romaneasca, inclusiv cea din Transilvania, are nevoie de integrarea intr-un context mai larg, european, idee sustinuta de, mentorul sincronismului si al mutatiei valorilor estetice, Eugen Lovinescu.

De aceea, "Manifestul" nu este in primul rand un program estetic si ideologic, cat mai mult o adeziune la o orientare care exprima propriile tendinte si actiuni:

"Domnule Lovinescu,
Scrisoarea vrea sa va marturiseasca participarea noastra constienta la spiritul contemporan si, mai mult decat un omagiu, ea este poate o prezenta comuna sub un simbol. Pentru noi, literatura romana nu inseamna un fenomen inchis, petrecut intr-o tarmuire autarhica, nu o contributie pitoreasca la etnografia europeana, ci o ramura tanara a spiritualitatii continentale, ramura strabatuta de aceeasi seva si incarcata de aceleasi roade, chiar daca pamantul in care s-au implantat radacinile e altul."

Membrii Cercului literar de la Sibiu apreciaza "probitatea intelectuala" a criticului modernist, "bunul gust in cea mai pura acceptie a cuvantului", aducandu-i, in felul acesta, un respectuos omagiu. Eugen Lovinescu are posibilitatea de a crea un nou curent literar:

"intreaga noastra admiratie merge spre atmosfera ce ati creat in cercul «Sburatorul», care pentru critica literara romana are o importanta egala «Junimii». Nu numai creatori de mare arta au fost in zilele noastre sburatoristi, precum Hortensia Papadat-Bengescu, Ion Barbu sau Dinu Nicodin, dar s-a nascut acolo insasi critica literara, in ce are ea mai definitiv."

"Sburatorul" este un cerc literar apreciat de toti estetii europeni:

"Comparat cu alte grupuri literare si artistice, intrate in istorie, precum acela al lui Mallarme, la Paris, sau Stefan George (cu Gundolf), in Germania, «Sburatorul» e nu numai un cerc de rafinati ai gustului literar, ci mai ales uri izvor pentru spiritul critic al unei intregi epoci. Caracterul «Sburatorului» a fost imprimat de personalitatea Domniei Voastre, criticul care a delimitat zone precise pentru istoria literara si care in mediul contemporan, atat de bogat in aspecte si creatii cum pentru prima data am avut la noi, a stiut, printr-o viziune clara, printr-o justa sesizare a nuantelor celor mai variate, printr-o degustare generoasa si un echilibru intelectual niciodata dezmintit, sa desfaca apele, sa limpezeasca limitele inca obscure pentru public, si cu o pasiune extraordinara sa aprinda focurile tinere si sa le intretina combustiunea. Operele scriitorilor sburatoristi au insemnat etape glorioase pentru arta romaneasca: «Concert din muzica de Bach», «Joc secund»."

Cercul literar de la Sibiu mentioneaza si importanta pe,care a avut-o "Sburatorul" in crearea unei atmosfere literare creatoare:

"La un sfert de veac de la infiintarea sa, «Sburatorul», al carui rol imens in istoria literaturii noastre va putea fi stabilit abia de critica postuma, se manifesta inca o data ca un mediu plin de vigoare, fiindca in spiritul sau apar si acum, peste greutatile si ostilitatile timpului, opere de o exceptionala valoare, «Revolutia» de Dinu Nicodin sau «T. Maiorescu si posteritatea lui critica» de E. Lovinescu."

Cercul literar de la Sibiu isi afirma, in felul acesta, desi nu o declara explicit, un adevarat program estetic modernist, aflat in continuarea celui al gruparii "Sburatorul", al carui mentor spiritual a fost Eugen Lovinescu.