Referate romana - referate la limba romana categorisite pe autori Referate, Referat, caracterizare, comentariu, eseuru, rezumat
HomeTrimite comentariuContact






                                                                                           

z5s7518zt19rsg


Revolta fondului nostru nelatin


Articolul "Revolta fondului nostru nelatin", aparut in revista "Gandirea" in 1921, se incadreaza in viziunea traditionalista a acestei reviste, fiind scris de Lucian Blaga pentru a contracara exclusivismul latin in configurarea componentei spirituale a poporului roman:

"Un prieten imi vorbea despre inraurirea slava asupra literaturii romane; inchinator indarjit la altarul latinitatii - clare si masurate - el nu ingaduia nici cea mai mica alterare sau spalacire a acestuia prin «maximalismul» slav."

Se ajunge, in felul acesta, la un "exclusivism latin", prin care multi impartasesc convingerea ca exista spirite nationale si culturi superioare si inferioare, de pilda parerea lui Anatole France despre opera lui Dostoievski, aceea ca ar fi "o monstruoasa ciudatenie".

Mostenirea acestei atitudini despre latinitate este expresia unor timpuri mai vechi, "cand a trebuit sa suferim rasul batjocoritor al vecinilor, care cu orice pret ne voiau subjugati."

In momentul aparitiei studiului, aceasta atitudine nu este decat dovada unor vremuri zbuciumate ale istoriei, in care lumea se supune unor reguli ale dezvoltarii organice in spirit meliorist. Pentru a-si argumenta pozitia despre "insemnatul procent de sange slav si trac, ce clocoteste in fiinta noastra", Lucian Blaga supune analizei un experiment biologic semnificativ:

"Cunoastem experimentul incrucisarii unei flori albe cu o floare rosie a aceiasi varietati. Biologii vorbesc despre asa numitele dominante."

in domeniul culturii si al psihologiei etnice, dominanta se ! construieste in functie de cultura cu o putere spirituala mai mare:

"intr-o indepartata analogie cu experimentul acesta biologic - atat de convingator in simplitatea sa - se poate spune ca in spiritul romanesc este dominanta latinitatea, linistita si prin excelenta culturala. Avem insa si un bogat fond slavo-trac, exuberant si vital, care, oricat ne-am impotrivi, se desprinde uneori din corola necunoscutului rasarind puternic in constiinte. Simetria si armonia latina ne e adeseori Vsfarticata de furtuna care fulgera monoton in adancimile oarecum metafizice ale sufletului jromanesc. E o revolta a fondului nostru nelatin."


              Din respect pentru cultul stramosilor, natiunea romana ar trebui sa acorde consideratia necesara tuturor componentelor spirituale etnice din care a rezultat sinteza actuala".




"Nu e un lucru nou: suntem morminte vii ale stramosilor. intre ei sunt de aceia pe care ii ocrotim si-i imbratisam cu toata caldura, din motive istorice si politice; dar avem si stramosi pe care ii tratam ca pe niste copii vitregi ai nostri."

Lucian Blaga dezavueaza cu argumente convingatoare o asemenea opinie:

"Atitudine lipsita de intelepciune, deoarece cu cat ii tinem mai mult in fraul intunericului, cu atat rascoala va fi mai aspra, mai tumultuoasa - putand sa fie fatala «privilegiatilor» de astazi. Istoria noastra se proiecteaza mai mult in viitor decat in trecut. E bine sa ne dam seama de puterile potentiale care ne zac in suflete - vulcani in fundul marilor."

 Claritatea latina se poate imbogati si diversifica, considera autorul complexei teorii a "spatiului mioritic", prin resuscitarea fondului traco-dac:

"De ce sa ne marginim numai la un ideal cultural latin, care nu e croit in asemanare desavarsita cu firea noastra mult mai bogata. Sa ne siluim propria natura - un aluat in care se dospesc atatea virtualitati? Sa ne ucidem corsetandu-ne intr-o formula de claritate latina, cand cuprindem in plus atatea alte posibilitati de dezvoltare? intrebarea va nelinisti multe inimi. Din partea noastra, ne bucura cand auzim cate un chiot ridicat din acel subconstient barbar, care nu place deloc unora. Asa o intelegem noi - intr-adevar nu ne-ar strica putina barbarie."

Aceste fond nelatin este un dat al poporului roman:

"Cunoscutul ritm de liniste si furtuna, de masura si exuberanta, ce-l gasim in viata altor popoare se lamureste mai mult prin logica inerenta istoriei, prin alternarea de teze si antiteze, cum le-a determinat un Hegel bunaoara. Acelasi ritm are la noi radacini cu mult mai adanci in insusiri temeinice de rasa. Deosebirea aceasta ne ingaduie frumoase perspective istorice. Cei ce apartin trecutului cu pozitivismul lor sec sau neastamparat vor mormai in barba lor apostolica: e un romantic.


Ca sa nu le las nici o indoiala, marturisesc: un romantic? -intr-un singur inteles, da. Si anume intrucat am convingerea ca adevarul trebuie sa fie expresiv si ca miturile sunt prin urmare mai adevarate decat realitatea."

Alte referate romana, dar Necategorisite











Politica de confidentialitate