Poezia Martisor din ciclul Calendarul viei, inclus in volumul Limpezimi, poarta ca titlu numele popular al lunii martie, prima luna de primavara. Ciclul
cuprinde o suita de pasteluri, adica opere literare lirice in versuri in care sunt descrise un tablou din natura, o priveliste, un fenomen al naturii, un anotimp, aspecte din viata plantelor sau a animalelor fata de care autorul isi exprima si propriile sentimente prin intermediul imaginilor artistice realizate cu ajutorul figurilor de stil.
Prima trasatura caracteristica a pastelului intalnita in aceasta opera este aceea ca poetul foloseste descrierea si infatiseaza anotimpul primaverii cu elementele si fenomenele ei specifice, reinvierea naturii si farmecul ei. Astfel, pasarile calatoare se inapoiaza din tarile calde ("Din zbor intaia barza nu cade pe zavoi"), oamenii incep muncile agricole ("omul... sapa", "plugul ... Ara"), iar pomii infloresc ("A nins cu nea de floare pe pomii din livezi"). Totodata, cucul isi striga numele, izvorul se trezeste la viata, pretutindeni dau muguri din "vestedele crengi", lumina a cuprins intreaga campie ("Cu apa si lumina ti-a botezat campia"), iar pe drumurile viei se aud rasete si chiot.
Atmosfera
aceasta luminoasa, optimista, creata de poet, este in deplina, concordanta
cu starile lui sufletesti, intrucat, ca in orice pastel, autorul isi exprima aici direct sentimentele si atitudinea. Apar, astfel,
exteriorizate, incantarea, bucuri, satisfactia pentru trezirea
intregii naturi la viata o data cu sosirea primaverii, poetul implicandu-se
afectiv si incercand sa-l faca partas si pe cititor la propria bucurie,
adresandu-i-se direct.
Aceste sentimente sugereaza si prezenta eului liric, accentuata de adresarea directa catre cititor prin verbele "priveste", "vezi", "auzi" la persoana a Ii-a sjngu-lar si de formele pronominale de aceeasi persoana (tu,
iti, ti, e, tine) prin care eul liric pillatian se contopeste cu receptorul si cu natura in fata careia vibreaza.
Intensitatea sentimentelor, starea de spirit a poetului si atmosfera creata sunt scoase in evidenta si printr-o serie de structuri exclamative care au in alcatuirsa lor cuvantul "ce" cu valoare adverbiala sau de adjectiv pronominal interogativ cu sens cantitativ:
"ce vesnice iti sunt", "ce sfanta bucurie descoperi", "ce limpede te cheama", "ce rasete, ce chiot pe drumurile viei", "ce pace e pe omul in alb" etc.
Natura
este infatisata prin intermediul unor imagini artistice - nota caracteristica
oricarui pastel. Aici, intalnim imagini vizuale prin care se sugereaza
o atmosfera luminoasa, feerica, realizate prin intermediul epitetelor
"pomi nins?\ cer limpezit, al personificarilor "pomii
ii flutura batiste", "lumina a botezat campia", precum si
al metaforelor,,nea de floare", "iarna lor" (a muntilor) etc.
Prezente sunt si imaginile auditive, la a caror realizare contribuie
personificarile "te cheama un cuc", "un sipot s-a trezit"
si epitetul personificator "galgaitor", care sugereaza susurul
izvorului.
Astfel, descriind un anotimp cu ceea ce are el specific si exprimandu-si direct propriile sentimente, prin imagini artistice, Ion Pillat a realizat unul dintre cele mai izbutite pasteluri ale sale.