Referate romana - referate la limba romana categorisite pe autori Referate, Referat, caracterizare, comentariu, eseuru, rezumat
HomeTrimite comentariuContact







Descriptie Mcldaviae Povestirea "Descriptio Moldaviae", instalata chiar din titlu (Dimitrie Cantemir) in spatiul intertextual al parodiei, contine parabola a doi frati, care actualizeaza, in versiune mioritica, actul biblic al lui Cain si Abel. Peste intreaga lor poveste trece un timp foarte lung:

"induiosati, cei doi frati isi stransera indelung mainile, se imbratisara cu respect. Deoparte, Iovanut privea scena cu lacrimi in ochi. isi aduse aminte ca e singur la parinti."

Discutia dintre ei urmeaza un ritual complicat, care elimina conflictul de altadata:
"- Frate Nica, zise suspinand Daraban, ce-a fost a fost. Mortii cu mortii, viii cu viii. Tu esti viu si nevatamat. Poate ca odata, cu pacatoasa minte a tineretelor, am vrut sa te trec in lumea dreptilor, c-aveai oi mai multe si nenumarati caini. De poti, iarta-ma!
- Te iert, Darabane, frate al meu! - zise Metodiu. Numai cel ce iarta va trece curat in lumea unde ai vrut tu sa ma trimiti."

Parodia mitului dobandeste, cum era de asteptat, efecte umoristice, caracteristica definitorie a prozei postmoderniste:

"Si, scurta vorba, cei doi frati mai taifasuira putin, timp in care Metodiu il lamuri la ureche despre rosturile umbletului lor, de i se facu lui Daraban parul maciuca."

Metodiu folosise banii rezultati din vanzarea oilor pentru cumpararea de carti:

"Vorba ceea: ai oi, ai parte; ai parte, ai carte; ai carte, mare branza!"
De la aceasta expresie, "mare branza", corelata cu ideea de carte, porneste insertia urmatoare de texte bine cunoscute, relativizand continutul cadrului initial. Asadar, in ciuda fratricidului comis cu scopuri livresti, despartirea celor doi se face greu, "varsand zece randuri de lacrimi."




Moldova este descrisa din aceeasi perspectiva, a unui plai mioritic:

"O, dulce plai al Moldovei!" Uneori, notele moderne se imbina cu cele arhaice, desprinse, prin intertextualitate, din alte opere literare, de pilda celebra descriere a Ardealului de catre Balcescu sau "Amintirile" lui Creanga:

"Daca din inima dealurilor Vasluiului o iei in sus pe langa vechile podgorii domnesti pe drumul numit acum «drum forestier» si daca ajungi pe culmea cea mai inalta a muntelui Ceahlau, vei vedea o tara mandra si binecuvantata..."

. Dincolo de aceasta descriere a Ceahlaului si a imprejurimilor, nota umoristica a textului revine, in stil sorescian: in aceasta tara, "cap d opera de arhitectura, unde lega mama naratorului motoceii la un capat, de crapau matele jucandu-se cu ei", iar oamenii sunt tacuti, "cu liniile fetei putin cam obosite si-i saluta respectuos pe Domni, iar nu slabi si ogarjiti ca cei de la ses."


Belsugul alimentar este trasatura mitica a intregului tinut, pentru ca "ici, o femeie mananca un mar", OzAna se afla dincolo, "din care nu se vede calul si calaretul", iar alaturi se afla "o mare de grau si porumb in care ursul se plimba in voie".

Cu privire la tehnica intertextualitatii, Mircea Martin mentioneaza, in eseul "Un postmodernism netarmurit", din revista "Romania literara" (1996): "Filiatia nu mai reprezinta un raport pertinent in postmodernism; de altfel, preluarile, citatele, nici nu se mai mentioneaza."

Alte referate romana, dar Necategorisite











Politica de confidentialitate