in tonalitate simpla, de doina populara, poezia este un solilocviu, un monolog interior, in care eul poetic este personificat prin adresare directa catre "inimioara", incercand sa [dezvaluie durerea misterioasa a iubirii. Textul se constituie din interogatii simple si din indemnuri la confesiune, in amestec de trohei si de iambi, care dau fluenta ritmica si impresia de jsinceritate.