Scrisa, probabil, sub impresia evenimentelor Razboiului pentru Independenta si publicata in revista "Vatra" (1894), balada culta ,fasa Hassan" evoca un moment important al istoriei noastre nationale, si anume lupta de la Calugareni din august 1595.
Hassan
il zareste pe Mihai in fruntea romanilor, facandu-si drum prin multimea
pagAna . Lupta este inversunata, spaima cuprinde oameni si animale, iar
Sinan este si el umilit.
Vazand situatia, desi departe de campul de lupta, pasa ordona
trimiterea in lupta a tuturor fortelor, dar Mihai ghiceste intentiile
adversarului sau si, insotit
de cativa osteni, pleaca spre oastea otomana , in care baga panica
prin faptele sale de vitejie. Acum, Hassan este cuprins de mirare, dar
si de teama, incat nu stie
daca ceea ce vede este vis sau realitate.
Voievodul
roman se apropie de pasa si-i cere sa se infrunte, dar acesta, ingrozit
de impetuozitatea lui Mihai, gaseste ca unica solutie fuga disperata.
Teama este asa de mare, incat in imaginatia turcului, urmaritorul sau
capata dimensiunile unui urias si de aceea, la o noua provocare, Hassan
fuge mai disperat, exteriorizandu-si spaima prin gesturi si prin fizionomie.
Pasa ajunge in culmea disperarii, deoarece, dorind sa inainteze cat mai repede spre taberele proprii, isi pierde turbanul si-si sfasie hainele, caci are senzatia ca ii impiedica inaintarea. Spaima de moarte i se citeste pe fata, dar ajunge la taberele proprii, unde spahiii ii sar in ajutor, iar beii ii impartasesc lasitatea.
Actiunea
baladei se remarca prin unitate si dramatism, precum si prin capacitatea autorului de a evidentia trasaturile de caracter ale personajelor.