Referate romana - referate la limba romana categorisite pe autori Referate, Referat, caracterizare, comentariu, eseuru, rezumat
HomeTrimite comentariuContact







Florin Iaru (n. 1954) scrie o poezie a bulversarii tuturor datelor obisnuite ale realului,intr-o inventie imagistica luxurianta, in volume care dau contur certei sale individualitati:

"Cantece  de trecut strada" (1981), "Aer cu diamante" (1982, volum colectiv), "La cea mai inalta fictiune"  (1984), "innebunesc si-mi pare rau" (1990).

De-a wati ascunselea

Poetul ia ca pretext, pentru initierea discursului poetic, criza de energie, cu repetate caderi de retea in regimul trecut, reveland, prin insertie intertextuala, din versurile lui Eminescu, imaginea unei lumi aflate in pragul decadentei:

"Criza energiei electrice alungat bulevardul 1 Mai
la periferie.
(N-auzi cantari, nu vezi lumini de baluri;
masina 34, inhamata la soferi singuratici,
isi castiga existenta.
in piata de flori a singuratatii
eu cant - o balada
la pianul mecanic."

Obiectele simbolice, metafora "piata de flori a singuratatii", balada mecanica exprima solitudinea extrema a unei lumi incapabile sa renasca din ea insasi, sa-si regaseasca echilibrul pierdut
Titlul poeziei releva confuzia semantica a timpului, minciuna oficiala devenita norma de viata, satietatea unei stari false, de lume de mucava, dominata de sentimente prefabricate intr-un laborator al trucarii fiintei umane. Dragostea comuna, lipsita de viitor, mecanizata, transformand oamenii in "manechine fara viata", este sortita neantului, intunericului:

"eu cant
o balada
la pianul mecanic
femeii
ce a coborat in intunericul
acestui de-a wati ascunselea.
Ea se sufoca fragila
in dragostea mea
lipsita de viitor."

Femeia venita din alta lume coboara in planul terestru in speranta unei revitalizari energetice:

"- Da-mi energia electrica - suspina ea -
da-mi voltajul, da-mi amperajul,
da-mi parfumul electrizat
din care m-am coborat pana la tine".

inselata in asteptarile sale, insasi femeia ideala se banalizeaza, parasind repede aceasta existenta terna:

"Masina 34 necheaza ducand-o inapoi.
Ea
de la geam
nu stie vai daca sa ma regrete,
nu stie vai daca sa rada cand ma vede urcat
pe epava pianului din piata de flori."


Regretul iubirii ratate pare sa fie impartasit de lumea banala a strazii, ca un ecou preluat mecanic de automatismele existentei:

"«iti pare rau!» ma acuza un om albastru
cu suflete de vanzare.
«iti pare rau?» ma intreaba o femeie ruinata
din dragoste pentru asfaltul autostrazii.
«iti pare rau...» conchid vidanjorii, sentimentalii,



manuind pompa, aspirand canalul,
aruncand cu becuri uscate dupa cotoii indragostiti..."

.

Lumea mecanica isi urmeaza mersul ei inainte, ca un ansamblu programat la o existenta terna:

"mai functioneaza surubul
pinionul
si piulita
mai bate
roata masinilor de cusut
se invarte cilindrul cu gauri
se aprinde motorul
de la flacara
inimii mele -
Nu-mi pare rau."

"L homme machine", ca in cazul unui Urmuz redivivus, este format din suruburi, piulite, pinioane, care determina miscarea trupului. Omul suprarealist este cuprins de un tremur al acestor angrenaje tehnice, care-i determina miscarea, mersul inainte. Se observa ca poetul foloseste artificii poetice relevante, scriind versurile in trepte, pentru a genera un anumit tumult mecanic al miscarii.


In fata deconspirarii elementelor artificiale ale omului-masina, lumea nu are nici o reactie, parand a fi totusi linistita, desi ar mai exista o portita de salvare, tragand cortina peste o lume ostila:

"Prietenii mei dorm pe acoperisuri,
prietenii mei dorm,
dar ar putea depune
ceva in acest sens.
Mai bine ajutati-ma7 voi, vidanjorilor
tu, femeie de autostrada
tu, albastruie somnambul
ajutati-ma
sa trag aceasta grea perdea
a camerii mele
peste viziunea masinii 34
inhamata la soferi singuratici
si care continua continua
sa isi castige existenta."


Poezia se compune dintr-un set de imagini simbol. Schimbarea imperioasa a unei lumi prabusite in sine, al carei simbol este harbuita masina 34, poate inca insufleti pe omul marunt, pe vidanjorii sentimentali care pot acumula o enorma dorinta de purificare si de restabilire a sentimentelor trucate, in locul celor mecanizate la extrem, omul albastru poate deveni un simbol al lumii de dincolo de zare, aflata in asteptare, gata de a fi explorata, sa-si reveleze misterele.


In "De-a wati ascunselea", legatura cu simbolismul bacovian, prin tematica, este evidenta, numai ca aceasta femeie cantand nebuna la pian este afectata de criza de energie electrica, de "watii" consumati pe bulevardul 1 Mai. Vremea banala, a cratitelor si a revolutiilor, nu poate transcende in irealitate primordiala, cuvintele pierzandu-si valoarea simbolica in acest decor apocaliptic, format din pompe, becuri si vidanjori sentimentali.
Florin laru prezinta "piata de flori", simbol al unei lumi ruralizate chiar in plin centru al capitalei, asfaltul degradabil pe care se scurg toate substantele poluante ale lumii, "becuri uscate", artefacte far? valoare ale unei energii mici, electrice, cilindrul cu gauri al masinii, supus exploziilor si trepidatiilo extreme, femeile "de autostrada", mica locuinta-inchisoare de unde se poate observa aceasta compozit savanta a deseurilor lumii tehnologizate.

Alte referate romana, dar Necategorisite











Politica de confidentialitate