Referate romana - referate la limba romana categorisite pe autori Referate, Referat, caracterizare, comentariu, eseuru, rezumat
HomeTrimite comentariuContact







Dimitrie Angliei (1872-1914).

Este poet simbolist, traducator si prozator. Din perioada absolvirii gimnazului "Alexandru cel Bun" din Iasi dateaza un caiet de versuri in stil emi­nescian, in 1890, Constantin Dobrogeanu-Gherea ii publica doua poezii in "Contemporanul".

Calatoreste in Elvetia, Spania, Italia, Franta, studiaza la Paris, este membru al cenaclului lui Neculai Beldiceanu, fiind prezent si in publicistica, in "Adevarul", "Adevarul literar", "Lumea noua", "Viata", "Povestea vorbei", "Ramuri", "Rampa", "Flacara".

Este un fervent colaborator la revista "Samanatorul", participand ca membru in redactia acesteia. Editeaza, in colaborare cu Mihail Sadoveanu, Ilarie Chendi, St. O. Iosif, revista "Cumpana " (1909-1910). Un volum de poezii traduse apare in 1903, "Traduceri din Paul Verlaine".

Primul volum de poezii dateaza din 1905, "in gradina", urmat de "Fantazii" (1909). Publica si volume de proza, "Povestea celor necajiti" (1911), "Fantome" (1911), "Oglinda fermecata" (1912), "Triumful vietii" (1912), "Steluta" (1913). Scrie mai multe piese de teatru ("Legenda funigeilor", 1907, "Cometa", 1908), un poem istoric ("Carmen saeculare", 1909). Traduce din Theodore de Banville, Ibsen, Dumas.


In gradina
Poezia, dand si titlul volumului "in gradina" (1905), pune in evidenta armonia florala a lumii, din care strabat chemari indepartate catre puritate. in versuri cu note de pastel, se contureaza imaginea unei seri melancolice, inscrisa in tiparele perfecte ale poeziei de tip simbolist:

"Miresme dulci de flori ma-mbata si ma alinta ganduri blande...
Ce iertator si bun ti-i gandul, in preajma florilor plapande!



Rad in gramada: flori de nalba si albe flori de margarint,
De parc-ar fi cazut pe straturi un stol de fluturi de argint."

Gradina, in prelungirea toposului edenic, in care se manifesta semnele profunde ale biologicului, cu efecte empatice asupra eului liric, devine un simbol al diversitatii florale si, prin extensie, al celei umane.

Ca in toate tablourile parnasiene, natura este privita ca un loc al relaxarii depline, spatiu de conexiune a lumii cu divinitatea. Natura indeamna la uitare si la translatie a omului in spatii inefabile, intr-un orizont de contemplatie monotona si de imersie in ireal si in absolut. Noaptea se incarca incetul cu incetul cu melancolia totala a unei lumi perfecte:

"Sfioase-s boltile spre sara, si mai sfioasa-i iasomia:
Pe fata ei neprihanita se-ngAna -n veci melancolia
Seninului de zare stansa, si-n trandafiri cu foi de ceara
Traiesc mahnirile si plange norocul zilelor de vara."

Boltile gradinii compun imaginea unui decor romantic intens personificat, din care emana firesc, in efluvii parfumate, sentimente de iubire sau de mahnire. Trandafirii cu flori de ceara sunt simboluri perfecte ale muzicii si ale naturii inscrise intr-o ciclicitate sempiterna:

"Atatea amintiri uitate cad abatute de-o mireasma:
Parca-mi arunc-o floare rosa o mana alba de fantasma,
S-un chip balan lang-o fereastra rasare-n fulger si se stange...
De-atuncea mi-a ramas garoafa pe suflet ca un strop de sange."

Garoafa, semn al feminitatii fragile, devine, prin extensie, simbolul zarilor pierdute, al lumii supuse trecerii ireversibile a timpului.
Spatiile onirice se infiripa in acest loc al amintirilor eterne, sub semnul unei melancolii coplesitoare:

"Ca nalba de curat odata eram, si visuri de argint
imi suradeau cu drag, cum rade lumina-n foi de margarint.
Si dulci treceau zilele toate, si-arar dureri dadeau ocoale...
Ah, amintirile-s ca fulgii ramasi uitati in cuiburi goale!".

Natura este aceeasi dintotdeauna, numai omul este trecator, o palida amintire in vartej nesfarsit al timpului.



Alte referate romana, dar Necategorisite

loading...





Politica de confidentialitate