Andrei Muresanu (1816-1863) e originar din
Bistrita transilvAna . in afara de "Un rasunet", care l-a facut celebru, nu a mai scris alte poezii interesante,
ci a facut comentarii din Schiller si Herder. Traduce "Noptile"
lui Young si "analele", de Tacit. Scrie poezie
patriotica, "Glasul unui roman" (1843), vorbind in
numele neamului oprimat de atatea veacuri. in lucrarea sa, "Cateva
reflexii asupra poeziei noastre" si "Duplica (asupra
poeziei)", poetul considera, ca si Mihail Kogalniceanu, ca
este "momentul criticei", al unei atitudini obiective in receptarea
creatiilor literare ale vremii.
Poezia
"Un rasunet", plina de patosul revolutionai"-al
momentului 1848, a avut un destin neasteptat, strabatand timpul pana in zilele noastre. Sub titlul "Desteapta-te, romane!" si
pe muzica adaptata dupa un cantec al lui anton Pann, poezia devine marsul
revolutionarilor romani din ardeal, o "adevarata Marseilleza a
romanilor", cum o numea insusi Nicolae Balcescu.
Este apoi cantata
in toate momentele mari ale istoriei, ca un indemn fierbinte la desteptare
si unitate nationala. Dupa 1989, "Desteapta-te, romane!"
devine imnul national al Romaniei.
Poezia
intruneste caracteristicile imnului ca specie literara. Cu un titlu
mobilizator, care concentreaza mesajul intregului text, in cele 11 strofe
ale sale poezia contine atat un program de lupta pentru libertate si
unitate nationala, cat mai ales patosul urias al chemarii la lupta,
acumularea de sentimente de revolta fata de o istorie nedreapta, indemnuri
radicale de iesire dintr-un "somn de moarte" al istoriei,
metafora a uitarii de sine, prin care un intreg neam isi poate pierde
identitatea.
Pe
un ton profetic, in versuri de mare amploare oratorica, printr-o antiteza
indirecta intre un trecut intunecat si prezentul plin de mari elanuri
si promisiuni, in cuvinte de mare vibratie patriotica, Andrei Muresanu
subliniaza ideea esentiala a momentului istoric, unirea deplina "in
cuget si simtiri" a tuturor romanilor, chiar cu pretul jertfei
supreme:
"Murim mai bine-n lupta, cu glorie deplina,
Decat sa
fim sclavi iarasi in vechiul nost pamant!".
Poezia
se incadreaza in
lirica mesianica a romanticilor, concentrand
un numar impresionant de figuri de stil, de cuvinte-simbol, folosite
in paleta cea mai larga a expresivitatii romantice. De la nivelul morfologic
si sintactic al frazei ample, in care se produce adresarea directa,
prin marci specifice (verbe la imperativ si substantive in vocativ),
in poezie se construieste un
discurs liric impetuos, ornamentat
cu repetitii insistente de implinire a idealului national, comparatii
grandioase, enumeratii care figureaza uriasa aglomerare de forte umane
ce asteapta izbanda, invocatii si interogatii retorice ce subliniaza
clipa astrala a istoriei. Peste acestea toate se ridica metaforele dominante,
antitetice, somnul cel de moarte si focul dorintei de libertate, cheia
de bolta a recuzitei romantice pe care o foloseste, intr-un moment de
mare inspiratie istorica si poetica, Andrei Muresanu.