Referate romana - referate la limba romana categorisite pe autori Referate, Referat, caracterizare, comentariu, eseuru, rezumat
Home Trimite comentariu Contact
Meniu autori
Home
Alexandru Macedonski
Barbu Stefanescu Delavrancea
Camil Petrescu
Costache Negruzzi
Gala Galaction
George Bacovia
George Calinescu
George Cosbuc
Ioan Slavici
Ion Barbu
Ion Creanga
Ion Luca Caragiale
Liviu Rebreanu
Lucian Blaga
Marin Preda
Marin Sorescu
Mihai Eminescu
Mihail Sadoveanu
Mircea Cartarescu
Mircea Eliade
Nichita Stanescu
Octavian Goga
Titu Maiorescu
Tudor Arghezi
Vasile Alecsandri
Vasile Voiculescu








Fabula "Cainele si catelul" este conceputa ca o mica sceneta cu trei personaje, individualizate prin formule definitorii: Samson, "dulau de curte ce latra foarte tare", "un bou oarecare", interlocutor ipotetic, ce nu rosteste nici o replica, si catelul Samurache, prezentat initial ca simplu privitor. Spatiul actiunii este o curte, identificabila in curtea domneasca a vremii, iar timpul indica, prin adverbul "deunazi", contemporaneitatea scriitorului.

Fabula, structurata in trei secvente, un monolog, o scurta naratiune si o sentinta, morala finala, incepe direct, cu afirmatiile ipocrite ale lui Samson despre egalitatea intre toate dobitoacele, exprimandu-si dezaprobarea fata de cei cu obarsie nobila:

"- Cat imi sunt de urate Junele dobitoace,
Cum lupii, ursii, leii si alte cateva,
Care cred despre sine ca pretuiesc ceva!".

Pentru a fi mai convingator in sustinerea ideii de egalitate, atat de actuala in epoca pasoptista, argumenteaza prin exemplul tarilor civilizate, unde "lumea se ciopleste" si "toate iau o Schimbare", in timp ce "Numai pe noi mandria nu ne mai paraseste".

Vorbitorul se exclude de la jinceput din randul celor cu titluri nobiliare, lasand totusi o discreta sugestie in acest sens, dovedita reala in final:

"- Cat pentru mine unul, fiestecine stie
C-o am de bucurie
Cand toata lighioAna , macar si cea mai proasta,
Caine sadea imi zice, iar nu domnia-voastra".


Amagit de cuvintele si de atitudinea lui Samson, catelul Samurache intra in scena si isi manifesta adeziunea sincera la generoasele si novatoarele idei exprimate:

"- Gandirea voastra, zise, imi pare minunata
Si simtimentul vostru il cinstesc, fratii mei."

Termenul simbolic "fratii mei", semnificand idealul politic al epocii, fraternitatea sociala, declanseaza reversul atitudinii protagonistului demagog. Lovit in punctul fragil al atitudinii sale, Samson, ;chimbat cu totul, "plin de manie", isi dezvaluie adevarata fata, trecand la amenintari directe:

"- sloi, fratii tai, potaie!
O sa-ti dam o bataie
Care s-o pomenesti.
Cunosti tu cine suntem, si ti se :ade tie,



Lichea nerusinata, astfel sa ne vorbesti?".

Insistenta naiva a catelului ("- Dar ziceati..."

) naruie ultima expresie de credibilitate a dulaului, care, sub impulsul unei nervozitati bruste, isi dezvaluie adevarata conceptie asupra egalitatii:

"- Si ce-ti pasa?
Te-ntreb eu ce ziceam?
Adevarat vorbeam
Ca nu iubesc mandria si ca urasc pe lei,
Ca voi egalitate, dar nu pentru catei."

Morala fabulei incheie simplu, concludent, semnificatia intregii intamplari: Aceasta intre noi adesea o vedem
Si numai cu cei mari egalitate vrem."



Personajele fabulei sunt semnificative pentru explicarea intelesului final si pentru revelarea resurselor comice ale fabulei. Samson, nume pompos, cu rezonante biblice, sugereaza buterea, dar mai ales omul influent, ipocrit peste masura, dornic sa parvina, nemultumit de pozitia sa sociala. Discursul lui sforaitor, intr-un limbaj pretios, contine inca de la inceput adevarata bonceptie sociala si politica a personajului. Expresiile "tari civilizate", "nobili", "domnia voastra", intr-un snobism declarat, contrasteaza cu formulele neaose din final, "potaie", "lichea nerusinata", o sa-ti dam o bataie", care dezvaluie adevaratul fel de a gandi al personajului. !               Catelul Samurache este intruchiparea umilintei, reprezentand oamenii simpli, naivi,
(creduli peste masura. Ambii termeni care numesc personajul, "catel" si derivatul diminutival i Samurache", semnifica lipsa de importanta, slabiciunea, incapacitatea de a intelege sensurile bcunse ale discursului politic. Sintagma "un bou oarecare" sugereaza insignifianta celui de-al reilea personaj, mentinut pana la sfarsit in rolul de simplu ascultator, fara replica la discursul Jominant al zilei. El este "un bou", simbol consacrat al prostiei in fabula, fiind in plus si foarecare".

Cu toate acestea, el a parvenit pe o treapta sociala egala cel putin cu a dulaului si, «rin atitudinea sa, aproba tacit aspiratia spre egalitate cu "dobitoacele" mai mari, "leii, ursii, upii si alte cateva".

Alte referate romana, dar Necategorisite

loading...





Politica de confidentialitate