Referate romana - referate la limba romana categorisite pe autori Referate, Referat, caracterizare, comentariu, eseuru, rezumat
Home Trimite comentariu Contact
Meniu autori
Home
Alexandru Macedonski
Barbu Stefanescu Delavrancea
Camil Petrescu
Costache Negruzzi
Gala Galaction
George Bacovia
George Calinescu
George Cosbuc
Ioan Slavici
Ion Barbu
Ion Creanga
Ion Luca Caragiale
Liviu Rebreanu
Lucian Blaga
Marin Preda
Marin Sorescu
Mihai Eminescu
Mihail Sadoveanu
Mircea Cartarescu
Mircea Eliade
Nichita Stanescu
Octavian Goga
Titu Maiorescu
Tudor Arghezi
Vasile Alecsandri
Vasile Voiculescu












  Opera epica a lui Gib I. Mihaescu (1894-1935) se incadreaza in proza de analiza, autorul fiind preocupat de sondarea adancimilor subconstientului, a unor psihologii-limita, uneori chiar maladive; din acest punct de vedere, critica literara a remarcat apropierea de Dostoievski.

In nuvele (volumele: "La Grandiflora" - 1928 si " Vedenia" - 1929) sunt analizate obsesii, gesturi scapate de sub controlul ratiunii, pasiuni exclusive, viziuni halucinatorii care devin, uneori, reale.

In romane .("Bratul Andromedei" - 1930, "Rusoaica" - 1933 s.a.), personajele masculine au un ideal erotic fascinant si miste­rios, dar imposibil de atins in lumea reala; din aceasta pricina, cautarile lor devin adevarate drame ale asteptarii si ale deziluziei.
"Semnele lui Danut" este o nuvela psihologica a carei tema o constituie amplificarea unei obsesii si impactul acesteia asupra realitatii.
  Titlul se refera la o stare (bataia ochiului stang) care, in viziunea populara, prevesteste un necaz.
Acum nu este vorba despre o premonitie, ci despre un sir tragic de "semne" care il terorizau pe Danut de ani intregi, de­venind obsesive: "Si ochiul stang, care dis-de-dimineata nu-l mai slabise din batut [...] Asa-l «persecutasera» si la moartea primului copil; si asa il amarasera la moartea celorlalti cinci, pe care-i petrecuse rand pe rand spre razoarele inverzite, semanate cu cruci de lemn, ale micului cimitir din sat."


  Nuvela este o specie a genului epic.

Este o lucrare narativa in proza, de intindere medie, avand o actiune care se

complica progresiv, un conflict puternic si personaje bine reliefate.


In nuvela psihologica, autorul cerceteaza profunzimile sufletesti ale personajelor, dramatismul unor trairi interioare de multe ori, acute. Acest conflict interior poate fi determi­nat de o situatie exterioara, sau chiar de propriul subconstient care declanseaza reactii imprevizibile.
Astfel, frica, obsesia, spaima, constiinta vinovatiei, frustrarea etc. pot deveni tot atatea teme ale nuvelei psihologice.

Incadrarea operei mentionate in categoria nuvelelor psiho­logice poate fi motivata prin mai multe trasaturi:
  Este o opera epica in proza, a carei actiune se desfasoara cronologic (in doar cateva ore) si ar putea fi rezumata astfel:
Grigore Danut - seful statiei C.F.R.. Bobeni - o asteapta, in ajunul Craciunului, pe fiica lui, Frosica (eleva la un pension din Craiova), care urma sa vina acasa, cu acceleratul de Prundeni.
Bolnav de malarie si infricosat de "semnele" rau prevestitoare (ochiul stang i se "bate" mereu), Danut este abstras din realitate si incepe sa aiba vedenii al caror obiect este imaginea fetei sale moarte in tren.
Identificat cu aceste imagini, Danut nu da importanta faptului ca impiegatul Loloi da cale libera trenului de Calugaresti (care circula in sensul opus acceleratului).

Din pricina acestei absente din lumea reala, atunci cand din statia vecina (Rausor) se anunta sosirea trenului in care calatorea Frosica, Danut raspunde ca drumul este liber.
Finalul este deschis: ne putem imagina ca, intre Bobeni si Rausor, cele doua trenuri s-au ciocnit (ipoteza cea mai plauzibila) sau ca, printr-o minune, accidentul a fost evitat.



  Intriga si conflictul nuvelei sunt riguros construite, ultimul fiind de natura psihologica.
Astfel, cauza care determina intreaga intamplare este mala­ria, dar ea se grefeaza pe un fond psihic labil, credinta in "semne" a lui Danut fiind mereu alimentata de nenorocirile prin care trecuse.
Cel dintai element care contribuie la aceste stari este locul in care traia Danut, un spatiu blestemat parca, inconjurat de balti care emanau miasme si care-i ucisese sase copii; in viata ramasese doar Frosica, atinsa si ea de malarie, dar pe care familia incearca s-o salveze, trimitand-o in alt mediu.


In acea zi de decembrie, spatiul era la fel de neprietenos: gerul, vantul "istovit de cale si rebegit de frig", firele de telegraf care " tineau monoton isonul jeluirilor ragusite ale cantaretului nevazut" , toate au rolul de a potenta spaima sefului de gara:

" i se parea ca de departe de tot, acolo de unde venea vantul, un glas sfarsit si neomenesc cerea indurerat ajutor".


Bataia ochiului stang devine obsesie care creste asociata cu presentimentul unei nenorociri iminente: "Cele de-acum ("semnele") pareau insa din cale afara de insistente. indaratnicia lor n-ar mai fi lasat nici o indoiala in inima domnului sef ca s-a petrecut ceva grav Frosicai daca el n-ar fi simtit crescand astazi, mai mult ca niciodata, indispozitia cu care se destepta de vreo doua-trei zile in sir."



In nuvela "Semnele lui Danut" exista doua planuri ale actiunii:
  unul real (infatisand gara, sosirea si plecarea trenului de Calugaresti, pregatirile de Craciun pe care le face sotia lui Danut, glumele impiegatului Loloi).
  unul imaginar (alcatuit din vedeniile lui Danut), care se amplifica pana cand se substituie celuilalt plan.
Abstras din realitate si terorizat de telegraful care tacanea in rastimpuri, seful de gara este acaparat de o imagine halu-cinatorie in miscare: Frosica, in tren, "tremurand de frigurile ei obisnuite, cu ochii mari de boala, cu obrajii trasi si firavi, cu broboane de sudoare pe frunte ".

Pe urma, vedenia se modi­fica, imaginea fetei moarte in tren ("Frosica doarme somnul de veci, cu capsorul ei blond rezemat pe perinuta canapelei") constituindu-se cu deosebita claritate.
Planul halucinatoriu se suprapune planului real, Danut inlocuind trenul de Calugaresti (care tocmai pleca), cu acela de Prundeni: "...si el privi complet imbecilizat prin geamul translucid, inflorit de gheata, ferestrele din fata ale trenului de Calugaresti. Pentru el nu era decat acceleratul de Prundeni, oprit in plin camp".


Trezit la realitate de impiegat si avand convingerea ca a provocat ciocnirea celor doua trenuri, Danut minte ca un strain ar fi actionat butoanele telegrafului. Spaima se transforma intr-un neasteptat hohot de ras "care i se paru ca cutremura palida figura insangerata a Frosicai".



In final, se contureaza ideea ca halucinatia va deveni reali­tate, Danut - victima a imaginatiei sale bolnave - pierzand si ultimul copil.
Personajul central este puternic reliefat printr-o minutioasa analiza a reactiilor fizice, dar, mai ales, a manifestarilor subconstientului.
Prin aceste trasaturi, "Semnele lui Danut" se incadreaza in seria nuvelelor psihologice.

Alte referate romana, dar Necategorisite





Politica de confidentialitate