Referate romana - referate la limba romana categorisite pe autori Referate, Referat, caracterizare, comentariu, eseuru, rezumat
Home Trimite comentariu Contact
Meniu autori
Home
Alexandru Macedonski
Barbu Stefanescu Delavrancea
Camil Petrescu
Costache Negruzzi
Gala Galaction
George Bacovia
George Calinescu
George Cosbuc
Ioan Slavici
Ion Barbu
Ion Creanga
Ion Luca Caragiale
Liviu Rebreanu
Lucian Blaga
Marin Preda
Marin Sorescu
Mihai Eminescu
Mihail Sadoveanu
Mircea Cartarescu
Mircea Eliade
Nichita Stanescu
Octavian Goga
Titu Maiorescu
Tudor Arghezi
Vasile Alecsandri
Vasile Voiculescu












Titlul poeziei este romantic, amintind de "Umbra lui Mircea. La Cozia", de Grigore Alexandrescu, eroicul fiind insa depreciat in evenimentele banale ale orasului provincial. Spatiul este oprit intr-o nemiscare totala:

"Caldura mare tropaita de trupe terestre
Se rasuceau creioane lenese in ascutitori clemente
Soarele arunca pisici de sudoare-n ferestre."

Lipsesc evenimentele majore, in afara rapoartelor nesfarsite ale vajnicilor aparatori ai securitatii statului: Asteptam sa se-ntample ceva Caldura scartaitaV pompa gaz ilariant in butoiul tristetii
Ramaneau salbaticii sa toceasca versiunea ascutita
Cresteau urechi si rapoarte pe toti peretii."


in aceasta atmosfera totalitara, controlul lumii poetului este strict, inopinatii vizitatori primind motivari naive, incoerente, banale ca tot ce e imprejur:

"V-am spus ca sunt singur...
stiti... pentru mine... femeile... desigur sa ridicam patul
nici nu mai fac galagie de-un an, de cand am vandut-o dupa dulap?
E praful. in dosare? Hartie de scris. Chiar o folosesc la
scris poezii. Astea sunt bonuri adeverinte certificate
de la frigider de la cuie de la calcatul de fier
n-am nici o femeie n-am
credeti ca sub covor
unde parchetul e mai usor (e din cons) ceva undeva prin casa ziceti ca va miroasa?".

Poetul rebel, verificat pentru insurgenta, promite sa se potoleasca:

"Am sa ma potolesc da da
Sa traiti sa traiti" Festinul imaginar organizat de poet in cinstea oaspetilor nedoriti de la "politia gandului" este pe masura sentimentelor pe care le nutreste fata de ei:

"M-am asezat mai linistit, am scos de la rece hartii
cu surube, cuie si lanturi impachetate si le-am taiat felii-felii
putin minereu -dupa gust, putina sare, un blacheu
am organizat o gustare feroasa pe gustul meu
Sughitul l-am astupat cu un pumn de pamant...
La desert cuie cu floare de-nu-ma-uita."


Lui "don florin" i se marturiseste de catre un alt personaj ca el are doua fete, ca din cauza aceasta isi luase nevasta: Ami-ar fi placut
si mie o fufa, un dans, o petrecere cu lautari - da si dumneata
cu toate cinci faci baie si ne inunda, hai lasa -
mi-a spus mie cineva ca le-a vazut - zbenguitele-n cada
prea multe - care si eu stiu ma-ntelegi ce e aia!
Ce era sa scriu in declaratie!? Ca zicea: vezi-ti de treaba
le-am vazut io! Io de ce nu?! De ce sa nu le...?
Ca muierea-i a dracu! Am bani, bani... don Florin, o facem
Le dau si o suta daca ma lasa... Sa-ti faca nevasta fata!
Ce zici? Mai incerc o data?".


intamplarile de pe scara blocului sunt diverse:

"A fugit dupa ea cu toporul pe scara
Ea, zvelta, fasneata, sprintara
s-a refugiat la 23
El s-a luat de piept cu Andrei.
Au sarit trei vecini sa-i desparta, Au venit
corespondentii voluntari cu un cuvant potrivit
Copilul urla
inchis intre sifonier si dusumea
Copila
isi subtiase degete boante cu pila
Gaina din baie ouase
tocmai cand sarea sangele din numitul Tanase
care, si el, avusese conflict
cu vecinul Caineru, in lift.
Dar acum s-au deslusit, s-au pupat, diseara-i bairam
cu ocazie la-ncurcatura in care ne gaseam."

Lumea urbAna este construita dupa principii suprareale, pentru ca metonimiile folosite de scriitor se amesteca intr-o cascada de senzatii diferite:

"in autobuz, o gura se plimba pe fata, gata sa-si ia zborul.
La masa, o alta gura se intindea linga, lua forma mancarii
(fetele crescute la scoala curand au emotii)
Dezvoltata-n ureche, o gura noua vindea dedesubturi cu altceva...
Guri stranse cu usa aspirau parul tau neauzit,
se-nfuriau, goleau pahare, muscau neveste, copii, sforaiau.
O gura chiar se strecura furtunos pe teava cu cantece populare
Ajunsesem de iubirea ta numai cu lele si tra la la."


Pentru Florin Iaru, "linistea arunca cu dopuri de sampanie", in timp ce generatiile viitoare radeau de prezentul "mare", cu lacrimi, se desparteau de trecut razand, iar gura iubitei este "rujata cu tu... tub... cu turbare."

La fel, caldura alearga "cu o maciuca cu chit", in timp ce gesturile "locuiau lagare prost gresate", iar "Vapoarele isi aduceau aportul de ciuma de zile de plictiseala
nituite, fasonate, presarate cu ceasuri pisate."

Spectacolul strazii este halucinant:

"Femeile strazilor alunecau dulci uleioase pe covorul inutil al zilei
tramvaie dupa tramvaie se duceau sub vatmanii nebuni
casele ardeau ficatii lumii saptamani neterminate."


Noaptea, personificata, cere sa se nasca, "ireversibila raza de soare" trebuind sa fie oprita de poet, prin taiere, atunci cand ea fuge pe fereastra. Lumea sufera de o monotonie deplina:

"Pe aici toate iubirile se ingrasa si fac copii
nici o masina aici nu tinde spre perfectiune
nici un sentiment aici nelegat cu sarma
nici un gand aici sa functioneze lin, cu intelepciune."

Creierul se simte strain intr-un singur cap, iar ochiul apare ca un "trist satelit de spionaj
peste o batalie trucata."

Cuvintele fac parte, la randul lor, dintr-o nebunie cotidiana , iar ospiciul il refuza pe acest alter-ego poetic "cu politeta".

Poemul este scris "cu fiere si manie!
care, sa ma-ntelegi, foaia alba de hartie violata cu
amintiri provinciale. Cu nepasarea vicioasa a prostiei!".

Din aceasta lume nu se poate evada, pentru ca exista "cuptorul de ars evadari", iar lumea se compara cu "damigeAna lor cu lichide
linistite ori furioase".

Se fac experiente stranii "cu doua emisfere vidate
pe care din stramosi le pictasera cu nasuri, guri, ochi, barbii,
deschideau dantura de vipla a usilor, vaginul steril al vizoarelor il umpleau cu priviri
dorind si ei ceva de la femeia
ce aprindeam sub acoperis, cu nerusinare, in singuratate
far-nenufar sa lumineze drumul vapoarelor cu ciuma
ori sosirea americanilor".

Apar din nou niste misteriosi "ei", vazuti ca niste demiurgi ai lumii necunoscute, iar "pofta gandului bot-de-caine
a ros din fermoara
frumusetea ta imaginara".


Concluzia poeziei este lapidara, intr-o invalmasire totala a principiilor unei lumi debusolate, in care raportul la securitate isi pierde total coerenta: «Pastele ma-si - strigau - curva asta de viata!»
- Sa ma-ntelegi, don florin...
- Omul, ce mandru suna acest cuvant...
- Ceea ce scrii sa fie clar si precis...
-Sa traiesti linistit din ce-i al tau.
Mai bine bogat si cinstit decat... Asta... mai bine hot si cinstit...
ptiu! mai bine sarac si bogat... mai bine, mai bine

Mai bine despre poezie sa vorbim, despre
aceasta inutila amaraciune
sa ne spunem adio
pana cadem sub masa cu constiinta datoriei indeplinite."

Alte referate romana, dar Necategorisite





Politica de confidentialitate