Referate romana - referate la limba romana categorisite pe autoriReferate, Referat, caracterizare, comentariu, eseuru, rezumat Recviem pentru nebuni si bestii 
            - aUGUSTIN 
            Buzura
Home Trimite comentariu Contact
Meniu autori
Home
Alexandru Macedonski
Barbu Stefanescu Delavrancea
Camil Petrescu
Costache Negruzzi
Gala Galaction
George Bacovia
George Calinescu
George Cosbuc
Ioan Slavici
Ion Barbu
Ion Creanga
Ion Luca Caragiale
Liviu Rebreanu
Lucian Blaga
Marin Preda
Marin Sorescu
Mihai Eminescu
Mihail Sadoveanu
Mircea Cartarescu
Mircea Eliade
Nichita Stanescu
Octavian Goga
Titu Maiorescu
Tudor Arghezi
Vasile Alecsandri
Vasile Voiculescu


Recviem pentru nebuni si bestii - aUGUSTIN Buzura





augustin Buzura (n. 1938) este un scriitor cu mare audienta la public in vremea totalitarismului comunist, remarcat chiar de la inceputurile sale literare, prin volumele de povestiri "Capul Bunei Sperante" (1963) si "De ce zboara vulturul" (1966).

Este un cititor fervent al unor opere remarcabile din literatura romana si universala, fapt consemnat in volumul "Bloc notes" (1981), cu referiri eseistice la Dostoievski, William Faulkner, James Joyce, Slavici, agarbiceanu, Camil Petrescu, Gib Mihaescu. Romanele lui Buzura, "absentii" (1970), "Fetele tacerii" (1974), "Orgolii" (1977), "Vocile noptii" (1980), "Refugii" (1984) si "Drumul cenusii" (1988) transpun in spatiul epic crize de constiinta generate de un univers concentrationar, viziunea artistica profunda bazandu-se pe introspectie si reme­morare critica, uneori ironica, implicand semnificatii de roman-parabola, cu lecturi, in diverse registre de receptare estetica. "absentii" este un roman grav, in stilul lui Butor, Robbe-Grillet sau Claude Simon. Personajul principal este un doctor, Mihai Bogdan, dezgustat de viata, care isi lasa ideile furate de seful sau, idei prezentate apoi de acesta la congrese internationale. in "Orgolii", Ion Cristian
este un cercetator ajuns in pragul unei mari descoperiri, care ar putea eradica teribila maladie a cancerului; viata lui fusese zbuciumata: avusese o sotie bolnava de cancer si, ca fapt social specific epocii, fusese bagat la inchisoare de Varlaam, tipul tortionarului prin excelenta. in "Fetele tacerii" se reconstituie, in planuri paralele sau de multe ori z8h877zf11jxn

Interferente, doua destine ce au traversat "obsedantul deceniu" comunist.

Este vorba de un fost activist de partid si de un firesc opozant, Carol Magureanu, care sufera toate umilirile unei epoci pline de atrocitati. Stefan Pintea din "Vocile noptii" isi intrerupe studiile universitare din cauza greutatilor si se angajeaza la o uzina, care il macina incetul cu incetul. Ioana Olaru din "Refugii" este o traducatoare de engleza la o intreprindere din Raul Doamnei, dar isi va rata destinul, devenind "refugiu" pentru o serie de personaje importante ale epocii.
Dupa 1990, augustin Buzura publica din nou romanele anterioare, amputate de cenzura, in variante intregite: "Fetele tacerii" (1991) si "Drumul cenusii" (1992). La acestea se adauga un roman inspirat din evenimentele imediate de dupa 1989, "Recviem pentru nebuni si bestii" (1999).


Recviem pentru nebuni si bestii
"Recviem pentru nebuni si bestii" (1999) este unul dintre putinele romane notabile aparute dupa evenimentele din 1989 care pun sub lupa realitatea unei lumi surprinse in continua bulversare, scapata dintr-un regim totalitar si aflata in cautare perpetua a unui echilibru care inca i se refuza. Personajul principal, Matei Popa, fost dizident, condamnat la inchisoare pentru ideile sale, crezand inca in adevar si dreptate, in demnitatea umana , un nou Gelu Ruscanu al lumii postcomuniste, incearca sa faca lumina intr-o realitate infricosatoare, mai plina de neprevazut, de inventivitate si de rapacitate decat cea uniliniara dinainte, inchistata, rigida, fara nici o speranta. Pentru anchetele pe care ziaristul le efectueaza in "Cronica zilei" impotriva unor imbogatiti peste noapte in urma evenimentelor din 1989, a unor clanuri mafiote dintr-un oras de mineri, din spatiul literar frecventat de augustin Buzura si in romanele anterioare, eroul este supus unui tir concentrat al unor noi mijloace de lupta, specifice epocii, telefoane si scrisori de amenintare, tentative de mituire cu sume considerabile sau cu SRL-uri profitabile, chiar o demascare, printr-o virulenta campanie de presa, ca in anii 90, dusa de un ziarist al partidei adverse, Theodor antim, cum ca ar fi fost racolat in inchisoare ca informator al Securitatii. Si anca Negru, iubita lui Matei, femeie frumoasa si inteligenta, divortata de Sergiu Georgescu, medic reputat si sot brutal, va primi scrisori de amenintare si de aceea, solidari, cei doi vor incerca sa refaca firul unor intamplari ce constituie trama epica a romanului.


In acest fel, printr-un proces de memorie involuntara, eroul-narator reconstituie imaginea unei lumi a carei realitate, perceputa subiectiv, prin procedeele prozei moderne, intrece Prezentarea acestui episod narativ este semnificativa pentru cosmarul celor care apelau la emigrarea ilegala din Romania catre tarile libere ale Europei. Estera isi schimba infatisarea in vederea plecarii, devine "o fiinta stearsa", ca sa nu atraga atentia, "o muncitoare obosita", ca si cum abia ar fi iesit de la fabrica. in acest scop isi luase si un trening ponosit, o jacheta cu gluga, iar fata ei alba sugera o boala ascunsa. Despartirea de locurile natale nu se face ca in cazul unui eveniment ireversibil, ci "in mediocritate si minciuna".

Ideea este "Ori la bal, ori la spital"; calauza ii conduce in locul unde trec nemtii din Germania Democrata, polonezii, ungurii, membrii diverselor secte. Drumul spre Craiova este simplu; bunici sau viitori bunici, lume obisnuita, "pungi, sarsanale, gaini adormite, miros de tuica, ceapa si usturoi", Calauza este un om solid, tuns scurt, cu palme imense, probabil de la vaslit. Trecerea Dunarii cu barca se dovedeste plina de pericole: trei tineri fusesera impuscati in cap, "dusi de Dunare la vale, fara sa-i pese cuiva de ei."

De aceea trebuie luate toate precautiile, altfel se poate ajunge la Mitrovita, de unde sarbii ii pot extrada in orice moment. Omul care ii calauzeste este trecut prin multe:

"La securitate, m-au batut ca pe hotii de cai. Aici au obiceiul sa te lege de calorifer si sa dea in tine pana nu mai pot. I-am spus colonelului de securitate, dar si capitanului cu care se schimba la ancheta: Prieteni, va trebui sa ma omorati in bataie. Daca ma vor judeca ceva mai corect, scap in mai putin de trei ani si ingras cu voi pestii din Dunare. Cu voi si cu neamurile voastre, Vlad Tepes era un dulce copil fata de mine."

Fuga pare chiar romantica: deasupra se vad "nori grosi, negri", iar coastele sunt abrupte, periculoase. Tentativa se soldeaza insa cu un esec, fiind atacati de un individ ciudat, care ii ameninta cu un pistol mitraliera. Agresorul este omorat de calauza, dar pistolul sau se descarca si atrage atentia unei patrule de graniceri-securisti. Estera, fosta sportiva de performanta se sacrifica, fiind impuscata, in timp ce Matei inoata, auzind strigatul disperat al femeii "Ocnasuleeee..."

. Matei trece Dunarea inapoi, dar disparitia lui Visarion, trecut dincolo, starneste banuielile Securitatii.


Ca sa razbune pierderea Esterei, Matei incearca sa fure explozivi de la mina pentru a arunca in aer sediul judetenei de partid, dar e prins si bagat din nou la inchisoare.
Universul inchisorii este evocat prin numeroase intamplari care alcatuiesc, in buna masura, substanta romanului. Oamenii din celula sunt fiinte pestrite, "lipsite de afecte", "beton penal si conducte penale", cantand insa cu o convingere ironica "Noi suntem mandria tarif. Protagonistul intra intr-o paranteza alba, metafora a decaderii totale. Locul este plin de "pungasi, gainari, hoti, violatori, proxeneti, homosexuali, traficanti de aur, tigani delapidatori, destui nevinovati".

Marii hoti nu sunt aici, constata personajul, ci de partea cealalta a gratiilor. Matei Popa se va imprieteni cu un hot, numit Dinu Pistalu sau, mai bine zis, "Georges von Neumann sau Giulio Bonnato sau F.T."

Dinu Pistalu vrea sa-l invete "meserie", adica sa desfaca lacatele de orice fel si sa confectioneze bombe artizanale. Relatia lui cu femeile e definita simplu:

"...continua sa-mi placa femeile, mai ales cele cu amortizoare serioase, cum sunt nemtoaicele, olandezele si nordicele care, mai intai si mai intai, stiu sa-ti aprecieze efortul... Ale noastre, in conditiile socialismului, sunt bune, dar numai vara. in alte anotimpuri, pana dezbraci la ele iti trece cheful."

Oamenii prinsi sunt numiti "tinicheaua atarnata in coada societatii", iar efortul nu este bun pentru nici una din parti: judecatorul care condamna nu are nimic de castigat, iar hotul pierde bani stand la "bulau".

Pistalu fusese prins simplu: un militian il observase si ii pusese catusele, desi el avea trei cetatenii si statea intr-un hotel nenorocit din Timisoara. Matei Popa accepta sa invete de la Dinu, hotul nonconformist, care tine la vedere "valuta forte, dolari, marci, guldeni, lire englezesti, moneda nationala, cutite, lame, ace si alte scule de deschis lacatele si incuietorile cele mai sofisticate..."

. Dinu Pistalu, hotul international, il va proteja pe Matei in inchisoare, chiar ajutandu-l sa iasa din cand in cand. in inchisoare, Matei este tinta agresiunii unui securist, Toma, dar se plange organelor de partid ca i se pun la indoiala sentimentele comuniste, "dragostea de patrie", si ca ar fi mai bine ca "angajatorul" sau sa fie pus sa lucreze cu bratele, nu cu mintea, astfel ca ofiterul de politie politica este pedepsit cu mustrare. Colonelul Marin lonescu vrea sa-l convinga sa devina informator, dar il elibereaza cand vine Revolutia, prilej cu care se evoca toate zvonurile despre "copiii lui Ceausescu", antrenati sa devina teroristi, sau despre fantanile otravite. Dupa revolutie, apare si Elena Filipescu, impreuna cu un transport de "Crucea Rosie" din Germania, si chiar un american distins, de fapt fostul hot Dinu Pistalu, care ii aduce bani de la fratele sau, Vassary Pope, cu care isi editeaza ziarul.

Lungul excurs narativ declansat de petrecerea de la doctorul Eugen Cernescu se incheie printr-un final totusi optimist. Matei si anca isi unesc destinele prin casatorie, in timp ce primesc, drept perfid cadou de nunta, un plic cu ziarul opozant care ii publica pretinsul articol. demascator. Pesonajul va trece peste aceasta incercare, sperand intr-un liman mai linistit, pe deplin meritat:

"Stiu drumul, dar nu-mi dau seama daca mai avem energie. De meritat, teoretic cel putin, merita! Desi sunt satul, exasperant de satul..."

.

Alte referate romana, dar Necategorisite