Referate romana - referate la limba romana categorisite pe autori Referate, Referat, caracterizare, comentariu, eseuru, rezumat
Home Trimite comentariu Contact
Meniu autori
Home
Alexandru Macedonski
Barbu Stefanescu Delavrancea
Camil Petrescu
Costache Negruzzi
Gala Galaction
George Bacovia
George Calinescu
George Cosbuc
Ioan Slavici
Ion Barbu
Ion Creanga
Ion Luca Caragiale
Liviu Rebreanu
Lucian Blaga
Marin Preda
Marin Sorescu
Mihai Eminescu
Mihail Sadoveanu
Mircea Cartarescu
Mircea Eliade
Nichita Stanescu
Octavian Goga
Titu Maiorescu
Tudor Arghezi
Vasile Alecsandri
Vasile Voiculescu
















Andrei Muresanu (1816-1863) e originar din Bistrita transilvAna . in afara de "Un rasunet", care l-a facut celebru, nu a mai scris alte poezii interesante, ci a facut comentarii din Schiller si Herder. Traduce "Noptile" lui Young si "analele", de Tacit. Scrie poezie patriotica, "Glasul unui roman" (1843), vorbind in numele neamului oprimat de atatea veacuri. in lucrarea sa, "Cateva reflexii asupra poeziei noastre" si "Duplica (asupra poeziei)", poetul considera, ca si Mihail Kogalniceanu, ca este "momentul criticei", al unei atitudini obiective in receptarea creatiilor literare ale vremii.

Poezia "Un rasunet", plina de patosul revolutionai"-al momentului 1848, a avut un destin neasteptat, strabatand timpul pana in zilele noastre. Sub titlul "Desteapta-te, romane!" si pe muzica adaptata dupa un cantec al lui anton Pann, poezia devine marsul revolutionarilor romani din ardeal, o "adevarata Marseilleza a romanilor", cum o numea insusi Nicolae Balcescu.

Este apoi cantata in toate momentele mari ale istoriei, ca un indemn fierbinte la desteptare si unitate nationala. Dupa 1989, "Desteapta-te, romane!" devine imnul national al Romaniei.
Poezia intruneste caracteristicile imnului ca specie literara. Cu un titlu mobilizator, care concentreaza mesajul intregului text, in cele 11 strofe ale sale poezia contine atat un program de lupta pentru libertate si unitate nationala, cat mai ales patosul urias al chemarii la lupta, acumularea de sentimente de revolta fata de o istorie nedreapta, indemnuri radicale de iesire dintr-un "somn de moarte" al istoriei, metafora a uitarii de sine, prin care un intreg neam isi poate pierde identitatea.

Pe un ton profetic, in versuri de mare amploare oratorica, printr-o antiteza indirecta intre un trecut intunecat si prezentul plin de mari elanuri si promisiuni, in cuvinte de mare vibratie patriotica, Andrei Muresanu subliniaza ideea esentiala a momentului istoric, unirea deplina "in cuget si simtiri" a tuturor romanilor, chiar cu pretul jertfei supreme:





"Murim mai bine-n lupta, cu glorie deplina,
Decat sa fim sclavi iarasi in vechiul nost pamant!".


Poezia se incadreaza in lirica mesianica a romanticilor, concentrand un numar impresionant de figuri de stil, de cuvinte-simbol, folosite in paleta cea mai larga a expresivitatii romantice. De la nivelul morfologic si sintactic al frazei ample, in care se produce adresarea directa, prin marci specifice (verbe la imperativ si substantive in vocativ), in poezie se construieste un discurs liric impetuos, ornamentat cu repetitii insistente de implinire a idealului national, comparatii grandioase, enumeratii care figureaza uriasa aglomerare de forte umane ce asteapta izbanda, invocatii si interogatii retorice ce subliniaza clipa astrala a istoriei. Peste acestea toate se ridica metaforele dominante, antitetice, somnul cel de moarte si focul dorintei de libertate, cheia de bolta a recuzitei romantice pe care o foloseste, intr-un moment de mare inspiratie istorica si poetica, Andrei Muresanu.

Alte referate romana, dar Necategorisite





Politica de confidentialitate