Referate romana - referate la limba romana categorisite pe autori Referate, Referat, caracterizare, comentariu, eseuru, rezumat
Home Trimite comentariu Contact
Meniu autori
Home
Alexandru Macedonski
Barbu Stefanescu Delavrancea
Camil Petrescu
Costache Negruzzi
Gala Galaction
George Bacovia
George Calinescu
George Cosbuc
Ioan Slavici
Ion Barbu
Ion Creanga
Ion Luca Caragiale
Liviu Rebreanu
Lucian Blaga
Marin Preda
Marin Sorescu
Mihai Eminescu
Mihail Sadoveanu
Mircea Cartarescu
Mircea Eliade
Nichita Stanescu
Octavian Goga
Titu Maiorescu
Tudor Arghezi
Vasile Alecsandri
Vasile Voiculescu











In Iarna nu apare o priveliste limitata, inchisa ca intr-o rama, ci iarna in toate aspectele ei; iarna intr-o varietate depeisaje; iarna in intreaga ei paleta peisagistica. Primele doua strofe descriu so­sirea anotimpului - a "cumplitei ierni" -, infatisind miscarea ne­incetata a zapezii care schimba fata lumii:

"Cu o zale argintie se imbraca mindra tara-".

Poetul simte iarna la scara cosmica. El are vederea vazduhului (strofa intii) si apoi a pamintului (strofa a do­ua), transfigurate de albul zapezii. In strofa a treia verbelor de miscare le ia locul staticul:

"e" - "insirati se perd" - "se vad".

Desemnarea unor teritorii nedefinite (cimp, dealuri, impregiur, in departare), ale albului, fantasmele plopilor, clabucii de fum arata un peisaj usor confuz, de atita monotona, egala albeata; conturu­rile se sterg, se pierd. Tonul poetului se schimba in ultima strofa in care senzatia de apasare pe care o dadeau ninsoarea si albul qpat e destramata de ivirea soarelui. Astrul zilei schimba prive­listea, care devine asemanatoare unui tablou. Ea capata abia acum "o rama", un cadru. Apar culorile voioase ale iernii. Soarele "des-miarda" pamintul alb. Revine armonia dintre cer si pamint. Di­mensiunile privelistilor cosmice abia acum se restring, mtr-un pei­saj umanizat de clinchetul de zurgalai al saniei Abia acum simtim desavirsita tacere a zapezilor, cind linistea cristalelor ghetii si ful­gilor moi, linistea albului ireal e sparta de clinchetul clopoteilor. Bintr-o miscare cosmica, iarna devine un tablou luminos s,i pur.

Senzatiile se schimba de la un vers la altul: de la spaima de troiene adunate-n cer, amenintind pamintul, la baletul fulgilor comparati cu "un roi de fluturi albi - imagine luminoasa a verii si a iernii -, contrazisa la rindul ei de "fiorii de gheata" - senzatie de cutremurare infrigurata, dar si de limpezimi cristaline. Puritatea stralucirilor albe ("Cu o zale argintie se imbraca mindra tara") creeaza impresia de fast hibernal, duritatea sclipitoare nu-i lipsita de o vrajita maretie. Iarna nu mai e acum "cumplita", ci un izvor de podoabe. Melancolia usoara din compararea soarelui cu un "vis de tinerete..."




nuanteaza starea sufleteasca pe care o aduuce cu sine iarna. Tulburarea data de nemarginirea alba se spulbera sub lumina solara. Toate aceste senzatii si emotii reflecta vibratia omu­lui in fata naturii, fiecare anotimp modelind existenta acestuia in univers. Vizual, stapineste nemarginirea ("se pierd in zare", "intin­derea pustie", "oceanul de ninsoare") si albul: zapada, troiene, ful­gi, fluturi albi, gheata, umeri dalbi, ninge, zale argintie, fantasme albe, clabuci, albii, ninsoare.

Pe scurt si de la mai niare distanta de text:

"In Iarna, imaginatia e o vreme ingrozita de putinta unei ninsori totale, de sfirsit de lume, pina ce zurgalaul spulbera sinistrul vis" (G. Calinescu).

Alte referate romana, dar Necategorisite






Politica de confidentialitate