"Cina" continua caleidoscopul imaginilor infernale si grotesti din volumul "Flori de mucigai".

Tabloul este sumbru, realist, desprins parca din "Vremuri grele", de Charles Dickens, sau din "Mizerabilii" lui Victor Hugo. Hotii sunt surprinsi intr-o secventa graitoare, inaintand prin frig si noroi, devenite suplicii inspaimantatoare:

"in frig si noroi
Trec hotii-n convoi, cate doi,
Cu lanturi taras de picioare,
Muncindu-se parca-n mocirli de sudoare."

Truda grea a hotilor duce cu gandul la ideea biblica a omului condamnat pentru puterea de a nesocoti poruncile divine si pentnTnerusinarea de a se substitui, prin mintea proprie, Logosului creator de lume. Marsul hotilor este rasplatit cu o fiertura pe cinste:

"Fiertura e gata.
E seara. E ploaie.
O lingura grea, cat lopata,
Da ciorba din doua hardaie."

Propensiunea poetului pentru imagini intunecate, pentru clarobscur, pentru penumbre denota o exagerare a grotescului, specifica barocului: hotii sunt inregistrati "cadru cu cadru", fixati de o minte parca demiurgica, responsabila de viitoare rememorari pentru pedeapsa de apoi:


"Cativa au ucis,
Cativa ispasesc ori un furt, ori un vis.
Totuna-i ce faci:
Sau culci pe bogati, sau scoli pe saraci."

Motivele pentru care sunt inchisi condamnatii sunt diverse: politice sau obisnuite, crime si infractiuni ordinare.
Procesiunea infernala cheama prin comparatie un inopinat Sfantul Andrei, pentru ca fetele tuturor sunt livide:

"Livizi ca strigoii si sui,
Strambati de la umeri, din sold si picior,
in blidul fierbinte, cu aburi galbui
isi duc parca sangele lor."


Teme si motive ale poeziei "Cina "
. Descrierea naturalista a lumii inferioare, a pegrei, a condamnatilpr.
.  Lumea, amalgam al tendintelor diverse, centrifuge, in care se intalnesc detinuti de drept comun si oameni condamnati din ratiuni politice.
. Surprinderea panoramica a unui cadru putin obisnuit, a tabloului inserarii, a unui cortegiu al condamnatilor care, intr-un moment de ragaz, isi iau cina, cu fete livide, de participanti la o noapte valpurgica.