Andrei Codrescu a publicat poezii si sub pseudonimul Peter Boon. Revolta poetului se construieste in jurul fetisurilor, al obiectelor vestimentare incadrate in norme fixe:

"La modul iruptiv
nu port palarie & detest ce vad
in oglinda retrovizoare
cu exceptia mingilor de argint."

Lupta impotriva obiectelor ia forme violente:

"La vremea cand eram o furie cu cotul si cu
totul
ma aflam intr-o pozitie ucigatoare
& purtam instructiunile
pe incaltarile Reebok la zdrentuire
intre randurile pe care
le citea toata lumea si dungile trase pe
autostrada. De fapt, pe vremea aceea pantofii
n-aveau nume dar eu eram futurist."


Imaginea lumii moderne se inalta pe note dizarmonice:

"Mesele la localurile Hojo & Wendy
fetele de masa din plastic
cu patrate si patrate-n

patrate si preturile obsesiv
de mici iar oamenii
in vremea aceea radeau pana li se faceau fetele toaca
& putini au mai putut spune mortii sa taca."

Bunastarea occidentala se face cunoscuta prin aceasta abundenta culinara incitanta. Viata nu este un subiect pentru tabloidele de scandal:

"Viata nu era un (pre)text nenorocit.
Meniuri complete la pret sub
un dolar nu erau necunoscute.
Oricum, doar cei mai mari,
au putut s-o scrie.
Eu am fost
dintre aceia. De atunci, vulcanele
au fost miniaturizate,
toata lumea a ajuns sa fie
putin bolnava. ii cunosc
pe cei care lucreaza aici, fericiti nu-s deloc.
Eu unul port tichia de mascarici."


Starea de beligeranta se creeaza tocmai din aceasta repulsie fata de produsele moderne, din artificializarea tot mai sporita a vietii. Beligeranta pune in evidenta una din racilele lumii moderne, aceea de a se construi pe principii false, neechilibrate.