Referate romana - referate la limba romana categorisite pe autori Referate, Referat, caracterizare, comentariu, eseuru, rezumat
Home Trimite comentariu Contact
Meniu autori
Home
Alexandru Macedonski
Barbu Stefanescu Delavrancea
Camil Petrescu
Costache Negruzzi
Gala Galaction
George Bacovia
George Calinescu
George Cosbuc
Ioan Slavici
Ion Barbu
Ion Creanga
Ion Luca Caragiale
Liviu Rebreanu
Lucian Blaga
Marin Preda
Marin Sorescu
Mihai Eminescu
Mihail Sadoveanu
Mircea Cartarescu
Mircea Eliade
Nichita Stanescu
Octavian Goga
Titu Maiorescu
Tudor Arghezi
Vasile Alecsandri
Vasile Voiculescu













Termenul provine din fr. humanisme, lat. humanus ("omenesc") si exprima o atitudine ce recunoaste demnitatea, valorile si posibilitatile fiintei umane, atitudine manifestata inca din antichitatea greaca si latina si redescoperita in epoca Renasterii, cand se transforma intr-o ampla miscare culturala europeana. Aceasta apare mai intai in Italia in secolele XIV-XV, avandu-i ca reprezentanti de seama pe Boccaccio, Petrarca, Leonardo Bruni, Pico della Mirandola, Tomaso Campanella. Se dezvolta apoi in Franta (prin operele lui Rabelais, Montaigne si ale altora), Anglia (Thomas Morus, Francis Bacon, William Shakespeare), Tarile de Jos (Erasmus din Rotterdam), Germania, Polonia, iar mai tarziu, in secolele XVI-XVII, si in Tarile Romane, prin legaturile unor domni cu papalitatea si cu principii umanisti si prin operele istorice si culturale ale unor personalitati de marca, Neagoe Basarab, Nicolaus Olahus, Miron Costin, Dosoftei, Constantin Cantacuzino, Dimitrie Cantemir. j6d373jo63nkp
Umanismul devine astfel, in Renastere, o miscare ampla, care tinde sa schimbe statutul omului in univers si fata de divinitate, punandu-l in centrul lumii ca masura a perfectiunii divine,
incercand refacerea armoniei originare si modelarea unor calitati alese, morale, de cunoastere, stiintifice si artistice. Umanistii incearca reconstituirea acelei epoci istorice si culturale perfecte a elenismului din antichitate, astfel explicandu-se crearea unei Academii platonice la Florenta si dezvoltarea studiului academic in centrele culturale importante ale Europei. Umanismul isi propune crearea omului total, a acelui uomo universale avand cunostinte enciclopedice, sintetizate din toate domeniile stiintelor si artelor, cu puteri creatoare sporite, prefigurand opera de construire a viitorului Europei, in Tarile Romane, cei mai cunoscuti oameni de cultura in operele carora se exprima ideile umaniste sunt Nicolaus Olahus, Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce, spatarul Nicolae Milescu, Udriste Nasturel, Dimitrie Cantemir. Nicolaus Olahus a scris operele sale in limba latina, "Atilla" si "Hungaria", spre deosebire de Neagoe Basarab, care a redactat "invataturile..."

in limba slavona. Nicolaus Olahus formuleaza ideea originii latine a poporului roman:

"Romanii se spune ca sunt colonii romane. Dovada de acest lucru e faptul ca au multe cuvinte comune cu limba latina. Monede romane se gasesc multe in acest loc si ele sunt neindoielnic semn al vechimii stapanirii romane prin partile acestea... Moldovenii au aceeasi limba, religie si obiceiuri cu muntenii... Limba lor si a celorlalti a fost candva romana, ca unii ce sunt colonii de romani."

Udriste Nasturel scrie "Predoslovia" la "Penticostarul" publicat in slavona si traduce in limba romana "Viata sfintilor Varlaam si Ioasaf".




Nicolae Milescu traduce "Vechiul Testament" si scrie la Stockholm "Manual sau steaua Rasaritului stralucind in Occident", cu urmatoarea introducere: "Ecrit d un seigneur moldave sur la croyance des grecs".

Lucrarea sa de capetenie este insa "Jurnalul siberian", in care da amanunte inedite despre lacul Baikal, despre viata corupta de la curtea Imperiului Chinez si in care citeaza legende despre construirea Marelui Zid si din tara hipofagilor. in general, umanismul romanesc are trasaturi baroce, prin crearea asa-ziselor "stihuri la stema", care dezvolta teme ca ubi sunt si fortuna labilis. Propagarea ideilor umaniste in Tarile Romane se datoreaza si scolilor iezuite din Polonia, viitorii cronicari moldoveni facandu-si, de cele mai multe ori, studiile in aceste veritabile institutii de efervescenta culturala. Aici se dezvolta interesul pentru trecut si pentru istorie, intentia primordiala a cronicarilor fiind consemnarea faptelor istorice "ca sa nu sa innece a toate tarale anii trecuti si sa nu sa stie ce s-au lucrat..."

(Grigore Ureche) sau "ca sa nu sa uite lucrurile si cursul tarai..."

(Miron Costin). Un popor care nu-si cunoaste istoria este, in viziunea lui Grigore Ureche, asemenea "fieralor si dobitoacelor celor
mute si fara minte", iar Miron Costin isi reafirma responsabilitatea tuturor celor scrise:

"...Eu oi da sama de ale mele, cate scriu".


Cronicarii munteni, orientati indeosebi catre umanismul italian, au o fizionomie colectiva, scriind indeosebi cronici anonime, in care folosesc foarte des riposta si invectiva, caracteristice spiritului polemic. Figura umanista si renascentista cel mai bine conturata este in Tara Romaneasca stolnicul Constantin Cantacuzino (cea 1650-1716), care studiaza la Universitatea II Bo din Pavia, fiind prieten al lui Luigi Ferdinando Marsili. El face elogiul calitatilor Stramosilor nostri, intrucat colonistii romani "prea mari oameni au fost si atata intru viteji au fost ispititi, educati si alesi, si atata intru intelepciunea umana de ispititi, cat nice un neam, nice o limba pe lume, niciodata ca ei n-au statut".


Dimitrie Cantemir este, in acest lung sir de carturari, personalitatea cea mai impunatoare, un umanist veritabil, tipul de uomo universale care, prin opera sa complexa si diversificata, analizeaza conditia omului incapabil sa se opuna "sortii nestatornice" ("fortuna labilis"). De asemenea, el analizeaza raporturile omului cu istoria, fixeaza locul romanilor in istoria europeana si universala, descrie situarea geografica a Moldovei si organizarea ei statala, contureaza trasaturile morale funda­mentale ale poporului roman.
Umanismul romanesc ofera o dimensiune gnoseologica de integrare a culturii romane in ansamblul european si universal de valori, prin permanenta statala si misiunea istorica a poporului de pe aceste meleaguri.



Alte referate romana, dar Necategorisite

loading...





Politica de confidentialitate