Comedia (fr. comedie, lat. comoedia, gr. komoidia "cantec de sarbatoare") este o "specie a genului dramatic, in proza sau in versuri, care evoca personaje, intamplari, moravuri, intr-un mod in care starneste rasul, avand un sfarsit fericit".


Comedia realizeaza particularizarea comicului in forma dramatica, deoarece comicul se intalneste si in operele epice sau lirice si, indiferent de locul unde se gaseste, desemneaza un fenomen care provoaca rasul. Esenta comicului consta in contrastul dintre frumos si urat, dintre esenta si aparenta, dintre scop si mijloc, dintre vechi si nou, dintre intentie si realizare, dintre valoare si non-valoare etc. El se manifesta sub forme diferite: umor, satira, ironie, sarcasm, grotesc.

In functie de surse, exista mai multe tipuri de comic: de situatie, de limbaj, de moravuri si de caracter.

In functie de tipul de comic realizat, comediile pot fi: de caracter (rasul este determinat de caracterul personajelor), de moravuri (ridicularizeaza moravurile sociale), de intriga (rasul este provocat de inlantuirea complicata a faptelor, a situatiilor) cunoscuta si sub numele de farsa.
Aceste tipuri principale de comedie nu se prezinta sub forma pura, pentru ca, in fiecare dintre ele, tipurile de comic se pot imbina. in afara de aceasta, tiomedia cunoaste si alte tipuri cum ar fi cea de salon, eroica, amara, tragica, lacrimogena (comicul se imbina cu pateticul), grotesca, vodevilul (cu intercalarea de cuplete) etc.
Comedia a aparut in Grecia antica, avandu-si originea in comos, (praznicul public in cinstea zeului Dionysos si in procesiunea care ii urma, in timpul cgjteia participantii schimbau glume cu caracter satiric. Ea se constituie ca specie literara culta catre inceputul secolului al V-lea i.Hr. la Megara, in Sicilia, iar ca gen dramatic pro-priu-zis apare la Atena, cel mai de seama reprezentant fiind Aristofan. in /perioada ei de inceput comedia greaca cunoaste trei etape: comedia veche, comedia medie (din anul 380 i.Hr. pana in epoca lui Alexandru Macedon) si comedia noua, al carei reprezentant de seama este Menandru.


In literatura latina, comedia apare in secolul al III-lea si are ca reprezentanti de seama pe Plaut si Terentiu, cunoscand doua tipuri: comoedia palliata (dupa model grecesc) si comoedia togata (cu subiecte autohtone).

In Renasterea italiana scriu comedii Machiavelli, Ariosto, Aretino, iar in Italia secolelor XVI-XVII se dezvolta commedia dell arte, cu originea in comediile atellane si mimuri, si comedia dialectala continuata pana la Pirandello, iar in secolul al XVIII-lea are reprezentanti de seama pe Gozzi si Goldoni.
Comedia franceza se dezvolta in clasicism prin comedia de caracter, de intriga, satirica, sarcastica, absurda, amara reprezentata de Moliere, Beaumarchais, Scribe, Courteline, Jarry, Anouilh, iar in literatura engleza, comedia se impune prin Shakespeare, Sheridan, Oscar Wilde, George Bernard Shaw etc.
La spanioli se remarca dramaturgi ca Lope de Vega, Calderon, la germani Katzebue, Tieck, Raymund s.a., iar la rusi - Gogol si Ostrovski.
Literatura romana isi are cei mai mari comediografi in V. Alecsandri, I. L. Caragiale, Tudor Musatescu, V.I. Popa, A. Baranga, T. Mazilu, Ion Baiesu s.a.