Deoarece basmele reprezinta "poezia dorintelor implinite" si nazuintele poporului spre o viata fericita si multumita, ele aduc in prim-plan personaje exemplare, exceptionale, care sunt purtatoarele acestor idealuri, in final, implinite. De aceea majoritatea basmelor iau drept titlu chiar numele personajului principal, asa cum este si cazul creatiei populare Praslea-cel-Voinic si merele de aur.

Acest basm fascineaza nu numai prin ineditul intamplarilor, dar si prin complexitatea persionajului principal care, desi fiu de imparat, intruchipeaza insusirile alese ale omului din popor.
Cu toate ca este dispretuit de tatal sau, Praslea i se adreseaza cuviincios si isi asuma cu modestie misiunea:"- Eu nu ma incumat (...) a prinde pe hoti, ci zic ca o incercare de voi face si eu, nu poate sa-ti faca nici un rau."

Istet si precaut, isi ia "carti de cetit, doua tepuse, arcul si tolba cu sagetile", reusind sa-si alunge somnul si sa-l raneasca pe hot. Aceeasi istetime ascutita, dublata de un acut simt al anticipatiei, dovedeste si atunci cand, dandu-si seama de intentiile fratilor mai mari, leaga de franghie o piatra sau cand se angajeaza ucenic argintar.

La aceste insusiri se adauga vitejia si curajul cu care ii infrunta si ii omoara pe zmei, bunatatea sufleteasca (el salveaza puii de zgripturoaica), darzenia si tenacitatea dovedite in atingerea scopului propus.
Cinstit si corect, dar si generos, mezinul ii iarta pe fratii cei mari, pedeapsa urmand sa fie data de forta divina in a carei dreptate el crede cu tarie.

Daca toate aceste trasaturi de caracter sunt obisnuite, Praslea are si unele insusiri supranaturale: el este inzestrat cu o forta impresionanta (il baga pe zmeu in pamant pana la gat, omoara balaurul), cunoaste si intelege graiul corbului si al fapturilor de pe alt taram, are capacitatea de a se metamorfoza in foc, transforma palatele in mere si reuseste sa faca o furca de aur care sa toarca singura si o closca cu pui de aur.


Din toate insusirile sale se observa ca Praslea este un personaj complex, o impletire de insusiri omenesti si fabuloase prin care este definit un anumit ideal etic de dreptate, cinste si adevar.
El apartine insa unei categorii mai largi de personaje - cele cu puteri supranaturale - specifice basmului, care stau alaturi de personajele reale cu insusiri obisnuite.
Pentru a-i evidentia insusirile alese, autorul anonim apeleaza atat la caracterizarea[directa, cat si la cea indirecta.

In mod direct, isi exprima parerea imparatul, pentru care Praslea este un nesocotit, "un mucos", iar relatiile eroului cu celelalte personaje ii releva indirect insusirile.
El este raportat in permanenta la celelalte personaje, cu unele dintre ele fiind prezentat in antiteza.

La acestea se adauga evidentierea insusirilor in mod indirect, prin faptele pe care personajul le savarseste, acestea fiind deosebit de numeroase fie pe taramul oamenilor, fie pe cel al zmeilor.
Felul de a vorbi al lui Praslea, atat cu tatal sau, cat si cu celalte personaje, ii reliefeaza o alta serie de insusiri care completeaza portretul impresionant prin multitudinea si importanta trasaturilor acestui personaj.