Alaturi
de balada, doina, strigaturi, proverbe si zicatori, basmul ocupa in
literatura populara romaneasca un loc aparte atat prin valoarea lui
artistica originala, cat si prin cea morala. El reprezinta viata intr-un
mod aparte, fabulos, fiind o opera epica in care intamplarile reale
se impletesc cu cele fantastice, la care participa personaje cu puteri
supranaturale reprezentand fortele binelui si ale raului si din a caror
confruntare ies victorioase.
Ca
in orice basm, si in Aleodor-imparat, intreaga naratiune este
o ingenioasa impletire de intamplari reale (dorinta imparatului
de a avea urmasi, comportarea lui Aleodor ca imparat, casatoria lui
cu fata lui Verdes-imparat), cu cele fantastice (existenta lui
Jumatate-de-om, intalnirea lui Aleodor cu stiuca, corbul si cu taunul,
transformarile pe care le sufera).
Fiind
un basm, si in aceasta naratiune se intalnesc personaje cu puteri supranaturale.
De pilda, chiar Aleodor-imparat are insusiri specifice unui astfel de
personaj: el intelege glasul fapturilor necuvantatoare (stiuca,
corb, taun) si are capacitatea de a se metamorfoza in cosac,
in pui de corb si in lindina prin interventia ajutoarelor sale, prieteni
ai eroului.
Prin
trasaturile sale caracteristice, personajul apartine fortelor binelui,
reprezentate si de tatal sau, de stiuca, de corb si de taun, opuse fortelor raului, constituite din Jumatate-de-om-calare-pe-jumatate-de-iepure-schiop
si, intr-un fel, de Verdes-imparat si de fata sa. Aceste forte se confrunta
si, iesind invingatoare fortele binelui, acestea impun ideea de adevar
si de dreptate.
Conflictul
principal al basmului are loc intre Aleodor-imparat si Jumatate-de-om-calare-pe-jumatate-de-iepure-schiop,
caruia i se subordoneaza unele conflicte secundare, dintre care cel
mai semnificativ este cel dintre Aleodor si Verdes-imparat, care il
supune pe erou la anumite probe.
Compozitional, basmul
Aleodor-imparat respecta structura traditionala prin
folosirea formulelor narative de inceput, mediana si finala.
De asemenea, sunt prezente si
situatia initiala (nasterea lui
Aleodor care devine imparat dupa moartea tatalui sau),
cauza care
determina actiunea (incalcarea proprietatii lui Jumatate-de-om-calare-pe-jumatate-de-iepure-schiop)
si
incercarile prin caie trebuie sa treaca eroul in indeplinirea
misiunii asumate (intalnirile cu stiuca, cu corbul si cu taunul, cucerirea
mainii fetei lui Verdes-imparat).
In
indeplinirea misiunii asumate, in trecerea "probelor"
intervin
ajutoarele (stiuca, corbul, taunul) si sunt prezente si obiecte
magice (solzul de peste, pana de corb si aripa de taun, ochianul fermecat
al fetei de imparat).
Si
aici, ca si in alte basme, este prezenta
cifra magica trei (trei
ajutoare, trei obiecte magice, trei incercari, veselia tine trei zile
si trei nopti) ce apare mai ales in situatiile limita in care este pus
eroul.
Ca
in orice basm, intalnim si aici o finalitate moralizatoare, deoarece
ies invingatoare fortele binelui, care impun ideea de adevar, de cinste,
de dreptate, va-
lori morale care sunt specifice omului din popor si care trebuie Sa caracterizeze orice personalitate umana.
Oralitatea stilului, o alta caracteristica a basmului, este sustinuta prin
folosirea interjectiilor ("iata", "ia", "i" etc),
a vocativelor (Aleodor "draga", "dragul tatei", "voinicutule" etc.) si a
unor cuvinte si expresii populare ("o starpitura de fecior", "a-si da sufletul", "tatane-sau", "a da din colt in colt" etc).
Atat prin oralitate, cat si prin celelalte aspecte prezentate (continut, personaje, structura), naratiunea
Aleodor-imparat se incadreaza in categoria basmului a carui specie o reprezinta in mod stralucit si convingator.