Referate romana - referate la limba romana categorisite pe autori Referate, Referat, caracterizare, comentariu, eseuru, rezumat
Home Trimite comentariu Contact
Meniu autori
Home
Alexandru Macedonski
Barbu Stefanescu Delavrancea
Camil Petrescu
Costache Negruzzi
Gala Galaction
George Bacovia
George Calinescu
George Cosbuc
Ioan Slavici
Ion Barbu
Ion Creanga
Ion Luca Caragiale
Liviu Rebreanu
Lucian Blaga
Marin Preda
Marin Sorescu
Mihai Eminescu
Mihail Sadoveanu
Mircea Cartarescu
Mircea Eliade
Nichita Stanescu
Octavian Goga
Titu Maiorescu
Tudor Arghezi
Vasile Alecsandri
Vasile Voiculescu












Metaromanul lui Mircea Horia Simionescu presupune, inca de la prima litera de dictionar, personaje ciudate, cum sunt AEGIST, cu o spranceana "profesionala de farmacist", in plus hepatic si liberal, si AELIA, care spune o fabula absurda despre un mester venit sa vopseasca jaluzelele de la etajul VIII. Primul mester soseste si cade, al doilea vine pentru a termina lucrul ramas la jumatate. Al doilea mester constata, pe un ton neutru, ca primul mester cazuse, dar peste putina vreme cade si el in gol. Urmatorul personaj care soseste este un vopsitor:

"- Nu face nimic! spuse vopsitorul. Fiti sincer: aveti jaluzele de vopsit".

Situatiile absurde se inlantuie treptat: al doilea mester cere un antinevralgic, dar proprietarul nu are cui sa-I mai ofere, vine si administratorul, care spune ca jaluzelele de la etajul VIII trebuie vopsite in vernil. intrebarea personajului "- Ce rost au eforturile, pericolele?" indica situatia absurda a unei z8m6412zp13qgx epoci utopice, luptandu-se cu "morile de vant", de netrecut de nici un Don Quijote, oricat ar fi de fantast. Administratorul nu este insa de acord, spunand ca jaluzelele trebuie vopsite in vernil. Vopsitorul este asigurat la societatea "Urania", dar "mana dreapta a vopsitorului scapa pensula, cea stanga se desprinse de pe balustrada si funia se rupse".

Acum, proprietarul isi da seama ca "Urania" daduse faliment in urma cu douazeci de ani. Administratorul, propunatorul de teluri absurde intr-o epoca absurda, al unor eforturi prea mari pentru un tel prea mic, este un demiurg cotcar, expresia imanentei istoriei invartite in gol, ce nu tine seama de individ, aplatizandu-l , transformandu-l in manechin. in ciuda dezastrelor anterioare, el va propune la sfarsit ca jaluzele sa fie vopsite in vernil si cu o linie portocalie, verticala.

Irimia este un alt personaj misterios: el patrunde pe usa si-i reproseaza naratorului ca fusese deconspirat lui Nicu B., un alt personaj misterios, ca a parasit-o pe Harieta, apoi ca ar fi vrut sa plece in America, sa se faca actor la Hollywood, sau ca si-a parasit serviciul si vinde aparate de radio in talcioc. Irimia, "irascibil, vindicativ, cautator de galceava", iese din spatiul imagistic si ii reproseaza scriitorului ca scrie urat despre el, luandu-i in cele din urma fisele. Astfel ca scriitorul constata, neputincios:





"Iata-ma in situatia de a nu mai putea continua aceasta lucrare. Mai aveam notate circa 3500 de nume, pe cateva sute de pagini. Irimia mi le-a distrus sau mi le-a risipit. Impresia mea este ca in buzunar a varat circa cinci sute de pagini. Poate ca in furia lui nu mi le va strica."

Autorul spera totusi intr-o reconciliere cu personajul, conditie esentiala pentru a continua romanul:
"Sa-mi dea inapoi manuscrisul.
Sa vie sa-l impac. Spuneti-i ca, intre timp, am scris despre Irimia niste pagini elogioase, dragute. Despre orice se poate scrie, deopotriva, foarte urat si foarte frumos.
Asadar, pana una alta, sunt nevoit sa inchei aceste pagini."


La finalul operei, este scris "FARA SFARSIT", ceea ce sugereaza ca aceasta insolita carte nu se poate incheia atat de banal, ca toate cartile de pana acum.

Alte referate romana, dar Necategorisite





Politica de confidentialitate