Referate romana - referate la limba romana categorisite pe autoriReferate, Referat, caracterizare, comentariu, eseuru, rezumat Legenda XX - O sama de cuvinte - comentariu
Home Trimite comentariu Contact
Meniu autori
Home
Alexandru Macedonski
Barbu Stefanescu Delavrancea
Camil Petrescu
Costache Negruzzi
Gala Galaction
George Bacovia
George Calinescu
George Cosbuc
Ioan Slavici
Ion Barbu
Ion Creanga
Ion Luca Caragiale
Liviu Rebreanu
Lucian Blaga
Marin Preda
Marin Sorescu
Mihai Eminescu
Mihail Sadoveanu
Mircea Cartarescu
Mircea Eliade
Nichita Stanescu
Octavian Goga
Titu Maiorescu
Tudor Arghezi
Vasile Alecsandri
Vasile Voiculescu


Legenda XX - O sama de cuvinte - comentariu





Legendele lui Ion Neculce sunt pline de invataminte despre morala epocilor trecute. Incipitul legendei este extrem de simplu, incluzand si intriga: "Avand Radul-Voda o fata din trupul lui, sa fi fugit cu o sluga, iesind pre o fereastra din curtile domnesti din cetatea Harlaului."

Fata se comporta numai dupa glasul inimii, in dispretul oricarei norme etice, aducand curtii domnesti grave prejudicii, pe care domnitorul incearca sa le indrepte rapid:

"Si au facut Radu-Voda navod de oameni si au gasit-o la mijlocul codrului, la o fantana ce se chema Fantana Cerbului, langa podul de lut."

Pedeapsa este cumplita:

"Deci pre sluga l-au omorat, i-au taiat capul, iar pre dansa au dat-o la calugarie, de-au calugarit-o."

Fata vinovata trebuie izolata, pentru a fi la adapost de gura lumii si protejata de propria-i constiinta tulburata. De aceea, in privinta ei Radu-Voda actioneaza moderat, incercand sa o recupereze prin calugarie. Izolarea fetei de lume tine de o traditie veche, exprimata indeosebi in basme, dar practicata si in Evul Mediu european. De altfel, Catalina din "Luceafarul" sau fata de imparat din "Calin (file din poveste)" sunt inchise in castele romantice pentru a-si pastra castitatea. Legendele vechi vorbesc de faptul ca astfel de temnite sau locuri inchise nu sunt perfecte, deoarece fiintele supranaturale se pot dematerializa, patrunzand prin pereti, sub forma fie a unei ploi de aur (Zeus), fie a unei cete (la celti) sau a unui Zburator la romani.

Legenda pare desprinsa din piesele lui Shakespeare, continand scenariul unei "Romeo si Julieta" autohtone, tot in forme tragice, cei doi protagonisti ai actiunii avand o soarta cruda. Dincolo de schematismul acestei legende, de povestire tragica urmand linii clasice, observam un anumit determinism al destinului eroilor romantici, supusi unor pasiuni de neinvins prin ratiune.

Alte referate romana, dar Necategorisite