Referate romana - referate la limba romana categorisite pe autoriReferate, Referat, caracterizare, comentariu, eseuru, rezumat GRIGORE URECHE 
            (1590-1647) -Letopisetul 
            Tarii Moldovei: <br><br><b>Portretul </b>lui Stefan cel Mare (cronica 
            istorica)
Home Trimite comentariu Contact
Meniu autori
Home
Alexandru Macedonski
Barbu Stefanescu Delavrancea
Camil Petrescu
Costache Negruzzi
Gala Galaction
George Bacovia
George Calinescu
George Cosbuc
Ioan Slavici
Ion Barbu
Ion Creanga
Ion Luca Caragiale
Liviu Rebreanu
Lucian Blaga
Marin Preda
Marin Sorescu
Mihai Eminescu
Mihail Sadoveanu
Mircea Cartarescu
Mircea Eliade
Nichita Stanescu
Octavian Goga
Titu Maiorescu
Tudor Arghezi
Vasile Alecsandri
Vasile Voiculescu


GRIGORE URECHE (1590-1647) -Letopisetul Tarii Moldovei:

Portretul lui Stefan cel Mare (cronica istorica)





Se crede ca s-a nascut in jurul anului 1590 si se stie ca a fost fiul unui boier ajuns mare vornic in Moldova pe la finele veacului al XVl-lea. isi face studiile uni­versitare in Polonia, ceea ce inseamna ca are o solida cultura clasica, deoarece in Polonia, tara catolica, se invata latineste si se studia cultura greco-latina.
Grigore Ureche a scris o cronica istorica intitulata Letopisetul Tarii Moldo-vei[...]. In aceasta carte, el cuprinde evenimentele istorice de la descalecatul lui Dragos-Voda pana la a doua domnie a lui Aron Voda, adica petrecute intre anii 1359 si 1595.

Multe dintre consemnarile sale au valoare literara. in special portretele voie­vozilor se remarca prin stilul elaborat.

Letopisetul Tarii Moldovei:


Portretul lui Stefan cel Mare

(cronica istorica)

1.   Voievodul apare aici ca un erou de tip ahileic: manios, inflexibil, aureolat si supus destinului.

2.   El este surprins in atitudini memorabile: ucigand la ospete, dand exemplu ostasilor, ridicandu-se deasupra invingatorilor.

3.   Calitatile sale sunt sintetizate intr-o sintagma de sorginte populara: pom bun.
Tema


Portretul propune un model de erou medieval, cu mijloace stilistice intemeiate pe cultura clasica.


Subiectul
Grigore Ureche realizeaza portretul voievodului Stefan cel Mare si acorda fragmentului rolul unui necrolog, sintetizand cateva dintre calitatile unui condu­cator medieval: curajul, stapanirea de sine, forta de razboinic etc. Fost-au acest Stefan voda om nu mare de statu, manios si de graba varsatoriu de sange nevinovat; de multe ori la ospete omoraia fara jiudetu. Amintrilea era om intreg la fire, nelenesu si lucru sau il stia a-l acoperi si unde nu gandiiai, acolo il aflai. La lucru de razboaie mester, unde era nevoie insusi se varaia, ca vazandu-l ai sai, sa nu sa indarapteze si pentru aceia raru razboiu de nu biruia. Si unde il biruia altii, nu pierdea nadejdea, ca stiindu-se cazut jos, sa ridica deasupra biruitorilor. Mai apoi, dupa moartea lui, si ficiorul sau, Bogdan, urma lui luasa de lucruri vitejesti, cum sa tampla din pom bun, roada buna iese.

Comentariul
Cronicile veacului al XVII-lea aduc cateva modele de portret literar, in buna masura de sorginte umanista. De regula, portretul lui Stefan cel Mare, realizat de Grigore Ureche in letopisetul sau, este socotit primul portret al literaturii noastre si o matrice compozitionala.
Dupa modelul portretului epopeic, personajul este surprins in atitudini memo­rabile, unele - eroice, altele - doar socante.


Ca si eroul de tip ahileic, principele moldav este manios si inflexibil. in cazul de fata, firea neimblanzita nu este un atribut al primitivitatii, ci o trasatura a eroului legendar. De pilda, Abile, din Iliada homerica, este sangeros si fara mila pentru ca destinul eroului este sa lupte si sa moara acoperit de slava.
Cunoscator al literaturii latine, Gr. Ureche realizeaza aici portretul eroului aureolat, caci fragmentul incheie relatarea despre domnia glorioasa a voievodului si are o functie comemorativa, de necrolog livresc.
Secventa incepe si se incheie cu cate o imagine memorabila. Initial, principele apare ucigand la ospete, fara sa acorde victimei sansa unei judecati drepte. Aceasta atitudine are rolul de a soca cititorul, de a-i capta atentia, de a-l determina sa-si imagineze amanuntele scenei sangeroase. Imaginea care incheie portretul pro-priu-zis cuprinde iarasi o atitudine de neuitat: sa ridica deasupra biruitorilor. Este vorba aici despre un eroism absolutizat, caci secventa sugereaza o actiune super­lativa a celui aflat mai presus de invingatori.

Insusirile voievodului sunt toate dublate de imagini care comprima actiuni; astfel, Stefan este nelenesu, epitet motivat printr-o secventa care surprinde mobili­tatea extraordinara a personajului: unde era nevoie insusi se varaia, ca vazandu-l ai sai, sa nu sa indarapteze. Ideea este anticipata si prin imaginea unde nu gandiiai, acolo il aflai, care sugereaza si imprevizibilitatea eroului, explicand subtil mania ahileica, mentionata in debutul portretului. Actiunile sale neasteptate vin din inteligenta, din experienta si din echilibrul sau emotional, caci principele este om intreg la fire si la lucru de razboaie mester.
Cronicarul aduce in literatura noastra un portret exemplar de erou vertical, neindurator si de neinvins, insusiri sintetizate apoftegmatic in finalul portretului; sintagma pom bun devine o emblema a portretului, are valoarea unei imagini simbolice si stilizate. De altfel, intregul portret este lucrat in amanunte simbolice, asemenea celor de pe steme si blazoane, ceea ce face ca acest portret sa se asemene cu portretul heraldic cultivat in literatura renascentista.

Alte referate romana, dar Necategorisite