Referate romana - referate la limba romana categorisite pe autori Referate, Referat, caracterizare, comentariu, eseuru, rezumat
Home Trimite comentariu Contact
Meniu autori
Home
Alexandru Macedonski
Barbu Stefanescu Delavrancea
Camil Petrescu
Costache Negruzzi
Gala Galaction
George Bacovia
George Calinescu
George Cosbuc
Ioan Slavici
Ion Barbu
Ion Creanga
Ion Luca Caragiale
Liviu Rebreanu
Lucian Blaga
Marin Preda
Marin Sorescu
Mihai Eminescu
Mihail Sadoveanu
Mircea Cartarescu
Mircea Eliade
Nichita Stanescu
Octavian Goga
Titu Maiorescu
Tudor Arghezi
Vasile Alecsandri
Vasile Voiculescu












Poezia intitulata "Decembre" a fost inclusa in volumul de debut ("Plumb" - 1916) si ar putea fi incadrata intr-o li­rica a iubirii (atata cata este in creatia poetului bacauan).
Chiar de la prima lectura, se constata absenta motivelor prezente in majoritatea poeziilor bacoviene (plumbul, solitu­dinea, ploaia, plictisul, agonia etc), atmosfera fiind mai calda, iar ceasul intalnirii cu iubita fiind pus sub auspicii favorabile.

Titlul poeziei este numele ultimei luni a anului (forma regionala), perioada in care ninsoarea repeta, in forma solida, potopul biblic. Structura, universul operei:
Alcatuita din sase strofe de cate patru versuri, poezia "Decembre" este structurata pe doua planuri:
   Planul exterior reprezentat prin ninsoarea uriasa care acopera totul, intorcand omenirea in era glaciara.
De acest plan tine versul-refren " Te uita cum ninge decem­bre" (care ocupa pozitiile 1, 15 si 23) si care contine suges­tia unei primejdii; reluat cu forma schimbata, in pozitia 19, ("Te uita, zapada-i cat gardul"), versul in discutie ii izoleaza pe cei doi indragostiti intr-un spatiu echivalent cu acela al locuintei lacustre.




O mentionare aparte merita versul "Si ninga... zapada ne-ngroape", in care verbul la modul conjunctiv (cu nuanta de imperativ) exprima tentatia extinctiei sub povara albului zapezii.
Inspaimantat de peisajul exterior ("Eu nu ma mai duc azi acasa...
Potop e-napoi si-nainte"),
poetul ramane in spatiul protector al casei iubitei.
  Planul interior este cald si ocrotitor, reperele acestuia fiind fotoliul, focul si lampa - obiecte ale destinderii calme si ale lecturii ("Citeste-mi ceva de la poluri", "Nu rade... citeste-nainte").

Din atmosfera cunoscuta bacoviana, ramane doar vijelia ascultata prin horn, metafora a existentei eului liric:
"Si mana fotoliul spre soba, La horn sa ascult vijelia, Sau zilele mele - tot una -As vrea sa le-nvat simfonia "
Sacralizat prin iubire (" Ce cald e aicea la tine,
Si toate din casa mi-s sfinte") spatiul evocat se sustrage destinului ge­neral al caderii sub povara plumbului.
Prezenta iubitei in acest spatiu se ghiceste din cuvintele poetului, prin cel de al doilea vers-refren: "Mai spune s-aduca jaratec", "Mai spune s-aduca si ceaiul", "Mai spune s-aduca si lampa".


Paralelismul intre cele doua versuri-refren caracterizeaza cele doua planuri.
Poezia este alcatuita din sase catrene, cu rima incrucisata (imperfecta) si masura versului de noua silabe.

Alte referate romana, dar Necategorisite





Politica de confidentialitate