Referate romana - referate la limba romana categorisite pe autori Referate, Referat, caracterizare, comentariu, eseuru, rezumat
Home Trimite comentariu Contact
Meniu autori
Home
Alexandru Macedonski
Barbu Stefanescu Delavrancea
Camil Petrescu
Costache Negruzzi
Gala Galaction
George Bacovia
George Calinescu
George Cosbuc
Ioan Slavici
Ion Barbu
Ion Creanga
Ion Luca Caragiale
Liviu Rebreanu
Lucian Blaga
Marin Preda
Marin Sorescu
Mihai Eminescu
Mihail Sadoveanu
Mircea Cartarescu
Mircea Eliade
Nichita Stanescu
Octavian Goga
Titu Maiorescu
Tudor Arghezi
Vasile Alecsandri
Vasile Voiculescu














In secventele narative pe care le contine, "Letopisetul Cantacuzinesc" urmeaza mai fidel decat alte cronici mecanismele narativitatii. in fragmentul din manual, incipitul este brusc (ex abrupto sau in medias res), anuntand istoria a doi boieri:

"Aicea semnam povestea a unor boiari rai, ce au fost in zilele lui Matei-voda, anume: Ghinea vistierul, ce i-au zis Tucala si Radul armasul, ce i-au zis Varzariul".

Organizarea discursului narativ fixeaza astfel un timp generic al naratiunii, in jurul caruia se construiesc arborescent celelalte timpuri narative. Mai intai naratorul, printr-o analepsa, arunca o privire asupra anilor de domnie de pana atunci ai lui Matei-Voda. Acesta a domnit bine vreme de saisprezece ani, iar acum diavolul, "neiubitoriul de neamul omenesc", s-a gandit sa-i puna semn rau si a gasit "pre aceste 2 vase re"le".

Aceste personaje, marcate prin metafora ("vase re"le"), sunt Ghinea vistiernicul si Radu armasul, anuntate de altfel inca din titlul capitolului. Pentru fiecare povestitorul deschide cate o secventa narativa, prin care le reda istoria vietii, pana la dregatoriile inalte acordate de Mihai-Voda. Ghinea era un grec, de la Rumele; porecla o capata inca de mic, Tucala insemnand "olariu".

Ghinea este un aventurier, care se indreapta in directia in care o ia roata istoriei.

Este casatorit in tara, "cu casa la sat la Bratisani", inspre Olt, "ot sud Romanati".

Ghinea incearca sa-l convinga pe Matei-Voda ca el ar fi bun vistiernic si ca i-ar aduce mari venituri, daca ar ocupa aceasta functie. Voda nu isi da seama de potentialitatea malefica a acestui om vandut Celui Rau, care, i9g756iy68fmj dupa ce ajunge vel-vistiernic, isi da arama pe fata:

"Atuncea el aiave isi arata toata rautatea si sa facu ca un lup, trimitand in toate partile de prada si pre mari, si pre mici, fara nici o dreptate si far de nici o mila."





Personajul devine prototipul camatarului, figura odioasa, care nu are nici un respect pentru oameni. Nici de sarbatori, de postul cel mare, acesta nu merge la biserica, facand dimpotriva socoteala banilor primiti. Pe urma lui, Voda va face o "avutie rea" tocmai prin aceste procedee, de Mamon, stricandu-i numele de domn bun, "asemanandu-se Iudii, ca el iubi pre argint si uri pre Domnu-sau, Isus Hristos".



Celalalt personaj, la fel de odios, Radu armasul, fiu de "gradinariu de verze la Ploiesti" (de unde si numele de Varzariul), are un destin paralel, orientat insa tot spre rau. Personajul face parte din aceeasi structura caracterologica, a necuratului (era "fiul dracului", "om indracit"), provenind din "rea samanta", dar ajunge si el vel-armas la Voda. De firea sa sangvinara nu scapau nici boierii, nici calugarii, nici oamenii simpli:

"Nu scapa de el nici boiariu, nici calugar, nici negutator, nici nimeni.

Pre unii omora la casa lui si le ascundea trupurile in gunoaie, iar pre altii ii purta pren targ, taindu-le urechile si nasurile, arunca-i pren ocne".

De frica lui tremura toata lumea. Mai mult, el ii invrajbeste pe Vasile Lupu, Matei-Voda si pe Racoti, "craiul Ardealului", spunandu-le fiecaruia "multe minciuni si cuvinte ficlene", din cauza carora cele trei popoare vecine se cearta intre ele, iar Matei-Voda ramane "cu nume rau si cu scandela", ba mai ihult, el isi risipeste avutia in van si tara se pustieste. Cronicarul conchide moralizator, prin flestemul aruncat asupra acestor "slugi rele", care merita de trei ori anatema si care candva vor J>rimi rasplata cuvenita din partea Celui de Sus.

Alte referate romana, dar Necategorisite





Politica de confidentialitate