Referate romana - referate la limba romana categorisite pe autori Referate, Referat, caracterizare, comentariu, eseuru, rezumat
Home Trimite comentariu Contact
Meniu autori
Home
Alexandru Macedonski
Barbu Stefanescu Delavrancea
Camil Petrescu
Costache Negruzzi
Gala Galaction
George Bacovia
George Calinescu
George Cosbuc
Ioan Slavici
Ion Barbu
Ion Creanga
Ion Luca Caragiale
Liviu Rebreanu
Lucian Blaga
Marin Preda
Marin Sorescu
Mihai Eminescu
Mihail Sadoveanu
Mircea Cartarescu
Mircea Eliade
Nichita Stanescu
Octavian Goga
Titu Maiorescu
Tudor Arghezi
Vasile Alecsandri
Vasile Voiculescu











Calistrat Hogas, neobosit calator al potecilor de munte a infatisat frumusetile naturii patriei noastre in volumele amintiri dintr-o calatorie si in muntii Neamtului, realizand numeroase tablouri literare in proza.


Un astfel de tablou contine si fragmentul din amintiri dintr-o calatorie, capitolul intitulat Spre manastiri.
astfel, dupa ce trec prin umbra padurii, calatorii ajung intr-un luminis de pe Cracaul-Negru, apoi la o cabana parasita, in Valea Cracaului, si, in final, urca un sir de coline "lutoase si seci".


De aici, de pe cea din urma colina, in fata ochilor drumetilor se deschide o priveliste minunata, un nou prilej pentru Hogas de a se extazia in fata maretiei naturii si a descrie acest impresionant tablou. Descrierea se realizeaza in planuri succesive, din apropiere spre planul departat. in apropiere se vede Valea-Seaca, "cu casele ei albe si curate", asezata intre doua dealuri acoperite cu gradini, fanete si semanaturi. Mai departe, se zaresc Baltatestii, cu gradinile si asezamintele lor de bai, ascunsi parca dupa nesfarsite siruri de plopi, de mesteacani si de brazi. Asezarea parea un cuib de zAna pierdut intre dealuri, iar razele soarelui rasfrangeau lumina stralucitoare a placilor metalice ale acoperisurilor. n9b241nd24drl
Orizontul era inchis de raposii munti de marna cenusie ai Neamtului, iar la picioarele lor, orasul scanteia sub lumina soarelui. in umbra departarii se zarea Cetatea Neamtului, ca o dovada nepieritoare a trecutului nostru.

Calatorii, popositi la umbra unui mesteacan, isi satura ochii si sufletul de aceasta mareata priveliste, ca apoi, plecand la drum, aproape de scapatat sa ajunga in Varatic.
Elementele tabloului descris sunt percepute vizual si auditiv, asa explicandu-se prezenta a numeroase imagini. Dominante sunt imaginile vizuale, lor fiindu-le asociate toate celelalte senzatii. Orizontul vizual al autorului inregistreaza "casele albe si curate" din Valea-Seaca sau "orasul alb cu paraul sau limpede" care "scanteia" sub lumina soarelui.
Se observa ca imaginile vizuale sunt realizate mai ales prin intermediul epitetelor care au ca determinant fie un substantiv ("mesteacani blonzi", "orasul alb" etc.) fie un verb ("suspinand dureros", "statea nemiscata si ganditoare").

Pentru a infatisa farmecul deosebit al naturii si diversitatea insusirilor aceluiasi obiect, Hogas intrebuinteaza si epitetul dublu ("trunchiuri albe si curate", "coline lutoase si seci", "case albe si curate" etc), iar atunci cand vrea sa evidentieze ca­racteristica deosebita a elementelor descrierii antepune epitetele termenului determinat, folosindu-le in inversiune "ale raposilor munti", "mareata priveliste" s.a.).




Unele epitete au si rol personificator indiferent de termenul determinat ("mesteacani blonzi";, "brazi posomorati", "statea nemiscata si ganditoare"), in felul acesta natura dobandind atribute umane, cele mai multe fiind cromatice, intrucat dominante sunt imaginile vizuale ("trunchiuri albe [...], (case albe [...], mesteacani blonzi , "marna cenusie", "fum plumburiu" etc.)

La realizarea imaginilor vizuale contribuie si cateva comparatii deosebit de expresive, sugerand si ele tot coloritul peisajului:

"parau limpede ca o picatura de roua", "muntii [...] se intindeau ca o fasie de fum plumburiu", precum si unele personificari: "Valea Saca se rasfata", ,Baltatestii.... vor sa se ascunda dupa nesfarsite siruri de plopi".


Multitudinea aspectelor din natura, diversitatea lor sunt reliefate prin inter­mediul a numeroase enumeratii: "tufari de aluni, mesteacani si arini", "gradini, fanete, samanaturi" etc, unele dintre aceste enumeratii avand termenii insotiti de cate un epitet caracterizator. "de plopi inalti, de mesteacani blonzi si de brazi posomorati".


Prin toate aceste procedee descrierea se plasticizeaza si astfel scriitorul exprima propriile stari sufletesti de incantare pe care le traieste in mijlocul naturii, fata in fata cu maretia acesteia.
Maretia naturii este data nu numai de pitorescul ei, ci si de dimensiunile peisajului descris, de multitudinea elementelor constitutive care formeaza un tot unitar desavarsit si armonios. Tocmai prin aceste atribute, fragmentul discutat este un tablou literar.

Alte referate romana, dar Necategorisite





Politica de confidentialitate