Referate romana - referate la limba romana categorisite pe autori Referate, Referat, caracterizare, comentariu, eseuru, rezumat
Home Trimite comentariu Contact
Meniu autori
Home
Alexandru Macedonski
Barbu Stefanescu Delavrancea
Camil Petrescu
Costache Negruzzi
Gala Galaction
George Bacovia
George Calinescu
George Cosbuc
Ioan Slavici
Ion Barbu
Ion Creanga
Ion Luca Caragiale
Liviu Rebreanu
Lucian Blaga
Marin Preda
Marin Sorescu
Mihai Eminescu
Mihail Sadoveanu
Mircea Cartarescu
Mircea Eliade
Nichita Stanescu
Octavian Goga
Titu Maiorescu
Tudor Arghezi
Vasile Alecsandri
Vasile Voiculescu














Andrei Plesu (n. 1948) studiaza in cadrul Facultatii de arte Frumoase, la sectia de Istoria si Teoria artei (1971), si isi ia doctoratul in istoria artei in 1980. in 1989, paraseste cariera universi­tara, din motive politice, persecutat de regimul comunist, fata de care manifestase o atitudine de declarata disidenta, si este mutat pentru scurta vreme, ca muzeograf, la Tescani, in judetul Bacau. Dupa 1990, il vom regasi profesor la Facultatea de Filozofie, devenind in acelasi timp om politic: in anii 1990-1991, este ministru al Culturii, iar in
1998 este ministru al afacerilor Externe. Fondeaza revista "de tranzitie" "Dilema" si Colegiul "Noua Europa" din Bucuresti. in 1990 i se confera titlul de Comandeur des arts et des Lettres, in 1993, obtine la Berlin, New Europe Prize, iar in 1996, premiul academiei Brandenburgice de Stiinte.

Este -unul dintre personajele principale ale "Jurnalului de la Paltinis" (1983) al lui Gabriel Liiceanu, ambii considerati discipoli ai lui Constantin Noica. Dintre lucrarile sale putem mentiona "Calatorie in lumea formelor" (1974), "Pitoresc si melancolie" (1980), "Ochiul si lucrurile" (1986), "Minima Moralia. Elemente pentru o etica a intervalului" (1988), tradusa in germana , franceza, suedeza, "Jurnalul de la Tescani" (1993), "Limba pasarilor" (1994).
Sensul jurnalului "Minima Moralia" este de "reevaluare si recuperare a individului", autorul cautand "elemente pentru o etica a intervalului".

Un capitol al acestei carti este "Falstaff si timpul sublunar", in care personajul din "Nevestele vesele din Windsor" se trezeste intr-un timp uitat,
intr-o lume "batrAna si profAna ".

Oamenii acestei lumi, spune scriitorul, stau sub semnul irevocabil al ratacirii, pentru ca fericirea nu exista, fiintand in schimb "monstruozitatea etica", deghizata sub forma de "normalitate".

"Minima Moralia"
este, in cele din urma, o confesiune:

"O confesiune despre nevoia de etic, dar si despre eliberarea eticului de povara dezumanizanta a perceptisticii abstracte; o confesiune despre nevoia de asumare a propriei stari etice, a culpei si a esecului, prin renuntarea la autocomplezenta."





Eminescu interpretat prin modalitatile de recitare a operei sale poetice este tema acestui eseu publicat de Andrei Plesu in revista "Dilema" (1993). Eminescu prevede, dupa cum spune George Calinescu, modul in care va fi recitat: dupa sfarsitul unei reprezentatii a trupei Tardini, "se opri intr-o pozitie melodramatica in fata unui prieten si cu glas declamator ii zise: «ah, esti un las si te voi palmui»".

Pentru Andrei Plesu, recitarea poetului nu este cea adecvata, pentru ca se construieste o adevarata tipologie a inadecvarii. O prima recitare este cea lanceda:

"actorul (in acest caz, mai degraba actrita) vine la rampa cu pasi debili, priveste compatimitor spre public si i se adreseaza umed, ca o sora de caritate ingrijorata".

aceasta recitare pare a veni dintr-un lant lung de matusi, mai putin din matusa arhetipala.


In totala opozitie cu aceasta manifestare este recitarea atletica:

"Eminescu devine o fiara, un mascul decis, capabil de sonoritati acute, ofiteresti, si de mormaieli senzuale, toate zvarlite printre dinti vigurosi si cinici."

in cazul recitarii de tip filozofic, "gandirea e solemna, solid batraneasca".

Un alt mod de a recita este al reflexiei galopante: scriitorul vine pe scena grabit, vorbeste precipitat, are aerul ca fabrica versurile, nu le recita, "ochii se inchid comatos sau se holbeaza ca de dambla."

Recitarea exegetica presupune o alta forma de manifestare: se stabilesc pauze enigmatice intre cuvinte, se incearca crearea unei note misterioase.
Toate aceste tipuri de recitare apartin unei ideologii firave, iar sarbatoarea este tinuta de "cei cu evlavie de vulpe, fonfii si flecarii".

Linistea poetului este stricata si prin faptul ca in ziua de sarbatoare se recita din Eminescu, in timp ce in celelalte zile, nu se respecta aceste norme de comportament apolinic al poetului:

"Nu ne mai e rusine de Eminescu iar nerusinarea aceasta nu se va vindeca decat dupa ce vom avea cuviinta unui 15 ianuarie tacut, rece, purificator."



Alte referate romana, dar Necategorisite





Politica de confidentialitate